De ce preferam animalele in locul oamenilor?

Mai de curand mi-a atras atentia un anume comportament al oamenilor fata de necuvantatoarele pe care le poseda. Recunosc ca pana acum nu am dat suficienta importanta acestui aspect, stiind ca orice om isi iubeste animalul. Insa am ramas uimita cand am aflat ca o mare parte a acestora prefera animalele in detrimentul semenilor.

Pentru inceput, aceasta afirmatie mi s-a parut un pic nelalocul ei, insa meditand mai profund si ascultandu-le argumentele, recunosc ca am fost pusa pe ganduri. Insa cum se face ca locul caldurii umane, preferam una animala?

Oamenii despre care vorbesc prefera sa isi impartaseasca gandurile, simtirile si trairile mai degraba unui patruped decat unui camarad biped. Desi in prima faza pare absurd ca un om sa isi destainuie sufletul in fata unui animal si sa ii atribuie acestuia calitati umane, cum ar fi aceea de bun ascultator si confident, aceste persoane sustin ca au mai multa incredere in animalul lor de companie decat in oricine alticineva. Este lesne de inteles si de ce.

Insa trecand peste acest aspect, acestia vad in animalul caruia ii impartasesc tensiunile de peste zi, problemele si frustrarile mult mai mult decat o vietate care nu vorbeste aceeasi limba cu ei si nu poate trasmite mai departe mesajul lor. Ba mai mult, acestia sustin ca animalele au o inteligenta aparte, ele pricepand foarte mult din ceea ce noi trasnsmitem. La toate acestea, se adauga afectul si perceperea tuturor senzorilor nostri emotionali.

Cineva mi-a spus odata: „Prefer catelul meu in locul unui om, pentru ca acesta ma accepta asa cum sunt, nu incearca sa ma schimbe niciodata si nu ma critica. In plus, ma iubeste neconditionat si nu cere prea mult, decat putina afectiune.”
Ar parea totusi un gest egoist din partea unei persoane rationale ca noi sa ne folosim intr-o oarecare masura de prietenul nostru necuvantator. Doar pentru faptul ca ofera si nu cere mai nimic in schimb. Insa nu, oamenii dezvolta pentru animalele lor un soi de iubire absoluta si le rasplatesc pe masura. Le sunt devotati, le ingrijesc si le atribuie locuri principale in existentele lor. Nu putine au fost cazurile in care un cuplu s-a desparit in cauza ca animalul companion nu era bine venit. Astfel unul dintre cei doi, preferand sa aleaga necuvantatoarea in locul celuilalt. Cele mai intalnite astfel de cazuri au ca protagoniste femeile.

De-a lungul timpului, s-au demonstrat diferitele calitati ale animalelor. De exemplu, se stie ca pisicile vindeca anumite boli, cum ar fi cele ale organelor genitale si reumatismul, insa alunga si stresul. Cainii, spre exemplu, previn aparitia depresiilor, dar sunt implicati si in diferite activitati de salvare si sunt o adevarata binecuvantare pentru orbi. Delfinii sunt folositi pentru a ajuta in terapia copiilor bonavi de autism si multe altele.

Desi s-au facut diverse speculatii cum ca animalele sunt doar niste dobitoace, carora li se insufla anumite calitati prin dresaj, nu de putine ori, ni s-a aratat contrariul.
Conform descoperirilor facute se specialisti s-a dovedit faptul ca animalele simt durerea, suferinta si, de asemenea, manifesta spaima. Unii ar sustine ca animalele au propriile lor societati si mod de viata, in special cand sunt lasate in salbaticie. Cele domestice se umanizeaza intr-un anume mod si au deprinderi ale stapanilor. Este adevarat ca nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, insa anumite caracterisitici nu le pot fi negate. Unele dintre acestea, sunt mai inteligente decat altele, insa acest lucru este valabil si in cazul oamenilor, unde exista variatii considerabile. Tocmai de aceea foarte multi sustinatori invoca acest argument. Asa cum exista animale mai putin inteligente, la fel exista si oameni, iar asta nu ne da dreptul de a-i subjuga pe cei inferiori noua. Intr-o alta conotatie, acest lucru se traduce cum ca orice animal merita minimul de respect si consideratie.

Pentru cei ce citesc ziarele, pe data de 28 octombrie 2008, s-a publicat o stire in care se povestea cum un caine din Melbourne, Australia a salvat patru pisicute prinse in casa in timpul unui incendiu. Acesta a pazit cei patru pui ca si cum ar fi fost ai lui si nu i-a abandonat nici o secunda. Cand au intrat in casa, pompierii l-au gasit mai mult mort decat viu deoarece inhalase mult fum. Spre deosebire de Barney, celalalt caine al familiei, care a fugit imediat ce a simtit mirosul de fum, Leo a ramas la locul respectiv pentru a salva pisicutele. Acest fapt face referire tocmai la ceea ce spuneam mai sus, si anume inteligenta animala. Intamplarea a impresionat intreaga familie, insa si pe pompierii si jurnalistii aflati la fata locului.

O poveste extrem de mediatizata o aduce in prim-plan pe o alta catelusa, si anume Daisy. Totul s-a petrecut la 11 septembrie 2001 atunci cand intreaga America a fost zguduita de atentatul terorist ce a prabusit turnurile gemene. James Crane, stapanul catelusei, lucra la etajul 101 din turnul 1 World Trade Center atunci cand avionul a lovit cladirea. Acesta era orb si, in mod absolut firesc, erau sanse slabe ca el sa supravietuiasca. Dintr-un gest de marinimie, acesta si-a dezlegat catelusa si i-a dat voie sa fuga pentru a se salva. Dupa aproximativ 30 de minute, intr-un mod absolut miraculos, aceasta s-a intors inapoi cu seful lui James. Ghidandu-se dupa incredibilele calitati, catelusa a reusit sa ii conduca pe cei doi, pe scari, spre iesire, prin fum si intuneric. Daisy insa a scos din cladire 300 de oameni, bazandu-se pe instinctele sale.

Si asta nu este tot. Desi James s-a impotrivit, catelusa s-a intors inapoi in turn si a mai salvat inca 392 de oameni. Nimeni nu ar putea explica ce anume a determinat-o pe aceasta sa faca gestul ei si nimeni nu ar intelege ce s-a petrecut in mintea acesteia. Sa fie doar chestiune de instinct?
Pe langa acestea…catelusa s-a mai intors pentru a doua oara inauntru, iar cand toti asteptau cu sufletul la gura, turnul s-a prabusit. Stapanul a izbucnit intr-un plans isteric. Insa, ca printr-o minune, atunci cand nimeni nu se mai astepta, pompierii au scos-o pe Daisy la lumina. Inainte ca turnul sa se prabuseasca, aceasta apucase sa ajunga la un grup de inca 273 de suflete. Desi avea o labuta rupta, cu ultimele puteri, a reusit sa ii conduca pe acestia spre iesire.
Daisy a facut un gest memorabil, urmand ca saptamana viitoare primarul New York-uluim, Rudolf Giuliani sa o premieze pe aceasta cu Medalia de Onoare a New York-ului pentru caini, prima de acest gen acordata unui patruped civil.

Se pare insa ca oamenii chiar ajung sa prefere animalele in locul semenilor din multe alte motive, cum ar fi faptul ca acestia nu au nicicand alte interese ascunse, reprezinta niste prieteni reali, ne destind, ne relaxeaza si lista ar putea continua. Bineinteles ca nu au aceleasi calitati ca oamenii si nu pot face pentru noi cat ar putea face acestia, insa continuam sa ii numim mai buni numai pentru simplul fapt ca nu ne tradeaza, nu ne divulga secretele si nu ne pun intrebari incomode.

Desi pare un lucru absurd, oamenii, in subconstientul lor, simt nevoia de un prieten adevarat, chiar daca aceasta ia forma unui caine, a unei pisici sau a vreunui hamster. Oamenii au nevoie de cineva care sa ii iubeasca in mod absolut, pentru ceea ce sunt, fara a incerca sa le pretinda tot timpul ceva in schimb si fara ca acestia sa se straduiasca prea mult. Este exact ca si in cazul copiilor atunci cand parintii le cumpara un animal. Acestia manifesta o dorinta exacerbata fata de o fiinta care sa le apartina in intregime. O fiinta devotata pe care sa o iubeasca sincer si care eventual sa o insoteasca pretutindeni. Si cum acest lucru nu este posibil in cazul oamenilor, apelam la serviciile camarazilor nostri necuvantatori. Acest lucru este afirmat inclusiv de psihologi si cercetatori, care sustin ca animalele fac parte din diferite programe de terapie, in randul copiilor, dar si al persoanelor care sufera de depresie si singuratate.

De ce omul este in viziunea unora mult inferior animalului? Deoarece prin propria lui natura, acesta isi pune propriile nevoi si interese deasupra tuturor. Este rautacios, ranchiunos, iar de multe ori comite fapte care altora le dauneaza. Este capabil sa iti divulge secretele, daca el considera ca are ceva de castigat din asta, sa iti fure iubita, sa te parasca sefului pentru a-ti ocupa postul si lista ar putea continua. Adevarul este ca oamenii sunt capabili de fapte mizerabile. Uneori, se pare ca a gandi atat de mult nu este tocmai o calitate care sa ne plaseze in varful piramidei. Catalogarea ar trebui facuta tinandu-se cont de alte trasaturi. Degeaba avem discernamant pentru ca, de cele mai multe ori, se pare ca nu prea il folosim.