Daca va cumparati o masina…

Sunteti martore ca am recunoscut intr-un articol mai vechi ca femeile si barbatii nu prea seamana: noua ne plac cumparaturile iar lor pescuitul, noi preferam in general ocupatiile care tin de comunicare si inter-relationare iar ei cele mai tehnice, etc; admit, deci, ca nu suntem la fel. De aici, insa, si pana la a accepta sa fim desconsiderate atunci cand ne exprimam parerea intr-un domeniu care, in mod traditional, le apartine este cale lunga. De unde credeam ca sunt inconjurata de elemente masculine care nu au astfel de apucaturi, o anumita conjunctura a scos la iveala crudul adevar: toti barbatii au o doza mai mare sau mai mica de misoginism!!! Cum am aflat? Heeeei, iata cum: am vrut sa-mi cumpar o masina!

Acum nu mai vreau nimic, nici masina, nici bicicleta, nici macar role… Intrucat nu ma pricep deloc la masini, m-am documentat si eu pe Internet in materie de optiuni, forme, marci, preturi si sa stiti ca m-am documentat temeinic. Dupa ce m-am hotarat asupra catorva modele care m-ar interesa (acum sa nu credeti ca ma uit mai departe de forma, culoare si aer conditionat – cam acestea sunt toate criteriile mele in materie de masini), am inceput sa cer parerea barbatilor mult mai priceputi decat mine din jurul meu si i-am rugat sa vizioneze cateva exemplare in locul meu, avind incredere absoluta in punctul lor de vedere. Atat mi-a trebuit! In cateva zile de idei si cautari, am ajuns de la masinuta micuta, compacta ca un ursulet si draguta de-ti vine sa o mananci pe care mi-o doream la niste idei monstruoase care ma bombardeaza din toate partile.

Credeti ca pot spune ceva? Nici macar nu se deranjeaza sa-mi explice si mie cineva care sunt problemele. Nu apuc sa propun un model care pare a fi aproape de gustul meu si toata lumea (de gen masculin) zambeste pe sub mustata; isi arunca unul altuia priviri complice de genul „Hm… femeile… ce sa le ceri?!” si ma iau pe dupa umeri ca pe un copil mic si razgaiat, ma mangaie pe cap si-mi spun binevoitor: „Dar ce-ai zice mai bine de astalalta?”.
Doamnelor, nu mai suport! O data m-am lasat si eu in seama baietilor de prin preajma si s-a dus toata socoteala mea.

Fiti atente aici: am vrut o masina micuta, care sa nu deranjeze pe nimeni nici pe strada si nici in parcare, cu linii rotunjite si elegante, cu aer conditionat si geamuri electrice. Dupa numai o zi m-au convins ca geamurile electrice sunt de prisos, in locul acestei optiuni sa mai adaug ceva bani in cai-putere. Hm… am spus un „da” neconvinsa fiind, dar… in fine… ca sa scap de gura lor… Dupa doua zile mi-au explicat ca nu este nevoie ca masina sa fie atat de mica, intrucat problema cu parcarile in Bucuresti este atat de mare incat nu mai conteaza 30cm in plus… hm… iar am spus „ok”.

In a treia zi i-am surprins pregatindu-se sa-mi povesteasca despre aerul conditionat, care nici el nu ar fi cica neaparat necesar, din nou argumentul suprem fiind „mai bine lasi balta aerul conditionat si iti iei o masina puternica si buna si cu banii pe care i-ai fi dat pe aerul conditionat la o masina slaba”.

Am suportat cu stoicism si aceste remarci, incepind totusi sa se formeze destul de clar in mintea mea ideea ca ar cam fi cazul sa imi concediez consilierii. Dumnealor, neobservind, bineinteles, ca sunt pe cale sa explodez, au considerat ca este momentul oportun si pentru atacarea dorintei mele ultime: MASINA SA FIE ROTUNJITA SI NU PATRATOASA!!! Au gasit de cuviinta sa-mi impuie capul cu tot felul de povestiri despre cele mai bune si mai frumoase si mai elegante masini din lume, care nu sunt nicidecum rotunde ci patrate, pana cand m-am hotarat sa pun piciorul in prag si sa-i expulzez de pe functiile pe care atat de usor si le atribuisera la simpla mea intrebare „Ce parere aveti despre masina X?”.

Am decis: nu ma mai intereseaza nicio parere si, pentru ca despre functionarea motorului nu stiu nimic, imi voi alege singura o masina pe gustul meu doar dupa ceea ce pot vedea: cat se poate de rotunda, cu aer conditionat, bineinteles, neaparat galbena, mica si draguta ca o buburuza sau ca o broscuta, cu butoane pentru toate prostiile si oglinjoare pe unde este necesar, cutie hidramata, ca oricum n-am inteles niciodata rostul celeilalte si cu un claxon de milioane… decat sa le mai cer parerea dumnealor… nu de alta, dar, cu mania asta a masinilor puternice, sunt in stare sa ma convinga ca am nevoie de un tanc!