In general nu suntem constienti de impactul pe care diferitele tipuri de grasimi il au asupra organismului si sanatatii noastre. De altfel, nu cunoastem principalele surse ale diferitelor grasimi, motiv pentru care multi dintre noi, atat din tarile dezvoltate, cat si din cele in curs de dezvoltare, consuma in exces grasimi saturate si trans cu un efect nociv asupra sanatatii si greutatii.
Iata cateva indrumari trasate de specialisti la nivel mondial, potrivit carora vom putea satisface necesarul nutritional optim si, in acelasi timp, preveni bolile cronice.
In urma cu un secol, grasimile din alimentatie erau considerate o sursa de energie. In 1929, George si Mildred Burr au introdus conceptul de grasimi esentiale, adica anumite grasimi, acidul linoleic si acidul linolenic, care trebuie introduse in alimentatie pentru a preveni diferite deficiente. Desi grasimilor esentiale le-a fost acordata initial o importanta marginala, deficientele au inceput sa fie inregistrate clinic in anii 1960. Ulterior, in ultimele decenii, oamenii de stiinta au identificat si potentialul acestora de a preveni anumite afectiuni cronice, precum bolile cardiovasculare.
Pentru a ne mentine greutatea corporala optima, este important ca volumul de grasimi pe care il ingeram sa fie corelat in mod corect cantitatii de energie consumata in fiecare zi.
In acord cu recomandarile practicienilor la nivel mondial si pentru a preveni bolile cardiovasculare, este indicat ca grasimile sa reprezinte 30-35% din aportul nutritional zilnic.
Grasimile polinesaturate esentiale, precum omega 6 si omega 3, trebuie sa corespunda la 6-10% din aportul nutritional zilnic.
Dintre acestea, grasimile saturate trebuie sa reprezinte nu mai mult de 10% din aportul nutritional zilnic.
Aportul de grasimi trans nu trebuie sa depaseasca 1% din consumul zilnic, in timp ce restul pana la 30-35% poate proveni din grasimi mono-nesaturate.
Principalele surse de grasimi saturate sunt produsele lactate, precum untul, laptele integral, smantana si branza grasa, grasimile animale, dar si grasimile vegetale, cum este cazul uleiului de cocos sau de palmier, si gustarile grase, de exemplu produsele de patiserie, cartofii prajiti sau prajiturile.
Principala sursa de grasimi trans o constituie uleiurile partial hidrogenate. In aceasta categorie intra carnea de vita, cea de porc, carnea de miel, untul si laptele – toate acestea sunt surse naturale de grasimi trans.
In cazul grasimilor nesaturate, cele mai importante surse sunt uleiurile vegetale – precum uleiul de soia, de rapita, de floarea soarelui, de masline, pestii uleiosi, nucile, semintele, precum si produsele realizate din acestea, de exemplu, margarinele usoare si produsele derivate.
Putem obtine rezultate remarcabile cu doar cateva schimbari in alimentatie. Spre exemplu, putem inlocui produsele lactate integrale cu versiunile lor mai sarace in grasimi; putem inlocui carnea grasa cu peste sau carne slaba; de asemenea, putem opta in prepararea mancarurilor pentru grasimi vegetale, in detrimentul celor animale.
Specialistii ne recomanda sa citim cu atentie ambalajul produselor pe care le consumam. Este important sa verificam continutul de grasimi, provenienta acestora, precum si cuantumul din aportul nutritional zilnic pe care il reprezinta.
Sursa: Forumul National de Preventie cu tema „Preventia cardiovasculara in actualitate. Programe de succes in Europa” – Societatea Romana de Cardiologie, 18 februarie 2010