
Cele noua luni de sarcina s-au incheiat. Totul a mers bine, te simti mama, ai cunoscut miracolul maternitatii. Stiai ca un copil iti va modifica in mod coplesitor existenta, insa parca e altceva cand o simti pe pielea ta. Nicio carte, niciun articol si nicio discutie cu prietenele nu te pot pregati pe de-a-ntregul pentru asta. Ai inceput o lunga calatorie si stii ce? Ea nu se va incheia niciodata.
Astazi ma voi referi insa la modul in care venirea unui copil afecteaza cuplul pe plan sexual. Se tot vorbeste despre o scadere a libidoului care intervine dupa nastere.
Aceasta schimbare este absolut normala, nu trebuie sa te ingrijorezi. Sarcina si nasterea ti-au cerut cantitati imense de energie, iar energia sexuala a fost recanalizata, transformata, orientata in alte directii.
Atunci cand este insarcinata, femeia investeste toate resursele spre copil. Il viseaza, si-l imagineaza ca fiind ideal, perfect. El devine obiectul tuturor proiectiilor ei. Specialistii vorbesc chiar despre un libido narcisic. Abia atunci cand se naste, copilul este perceput ca o fiinta distincta, cu individualitate, separata de mama. Dar si acum, in perioada numita luna de miere a maternitatii, atentia ii este captata de nevoile nou-nascutului. Este o faza normala, in care se creeaza atasamentul, legatura intre mama si copil.
Cred ca nu mai sochez pe nimeni daca afirm ca mama nu este complet lipsita de erotism chiar si in acesta faza. Femeia poate avea trairi de natura erotica in timpul alaptarii, atunci cand il mangaie, cand il atinge. Uneori contractiile uterului provocate la alaptare duc la senzatii atat de puternice incat seamana cu un orgasm. Dar aceste emotii sunt rareori constientizate, caci ele sunt mascate, refulate.
Aceasta “deturnare†a libidoului inceteaza in momentul in care apare nevoia de a-l introduce si pe tata in aceasta legatura stransa, aproape fuzionala, din primele luni de viata. Tatal incepe sa participe sau acesta ar fi cazul ideal. Daca nu se intampla asa, daca el este mentinut la distanta, poate dezvolta gustul amar al geloziei sau, din contra, poate dezvolta sentimente parentale atat pentru copil, cat si pentru proaspata mama. Acest gen de atasament, care se reduce la dimensiunea lui protectoare, duce la pierderea rolului de amant. Barbatul este redus la calitatea sa de tata, iar sexualitatea lui este anulata.
De aceea, este esential ca tanara mama sa incerce sa mentina echilibrul de forte. Feminitatea si masculinitatea parintilor nu trebuie sa fie abolite in numele statutului de parinte. Dupa primele luni de la nastere, cei doi trebuie sa regaseasca drumul unul spre celalalt ca iubiti, ca amanti fara sa simta ca-si abandoneaza copilul. Acum ii leaga si acesta, dar impulsurile sexuale nu trebuie negate si nici neglijate.
Rabdarea si intelegerea sunt extrem de importante. Din momentul in care copilul poate fi lasat singur, din clipa in care incepe sa-si castige o viata fizica autonoma, mama se poate intoarce linistita catre iubitul sau.
Tatal trebuie sa se arate tolerant, sa o lase pe mama, pe copil si pe el insusi sa se adapteze noii situatii. Multi barbati fac fata cu greu transformarilor prin care trece corpul partenerei lor pe perioada sarcinii. De multe ori, se simt exclusi din puternica legatura care se creeaza intre mama si fat sau simt ca nu pot face fata redistribuirii de roluri. Acum nu mai sunt ei unicii beneficiari ai afectiunii feminine.
In plus, eforturile depuse, noptile nedormite, problemele inerente care fac parte din viata unui nou-nascut toate acestea duc la o scadere a libidoului, cel putin la unul dintre parteneri. Cand asta se intampla, apar frustrarile care pot degenera intr-o adevarata criza conjugala. In mod normal, medicii spun ca lucrurile trebuie sa reintre pe fagasul obisnuit intr-o perioada de trei pana la sase luni de la nastere. Asta in teorie, in cazul ideal.
Daca ii intrebi pe cei care trec printr-o astfel de faza, majoritatea vor da vina pe oboseala. Oboseala fizica si psihica. In plus, transformarile prin care trece corpul, kilogramele in plus, slabirea tonicitatii vaginului in cazul celor care au nascut pe cale naturala, toate acestea sunt percepute ca o diminuare a puterii de seductie. Femeia inceteaza sa se mai simta atragatoare, evita sa fie vazuta goala, se gaseste intr-o postura incomoda pentru prima data in viata. In plus, dupa traumatismul nasterii simte nevoia sa treaca o perioada de cicatrizare, de vindecare.
Intimitatea nu mai este nici ea ce era odata. Acum, intervin alti factori, trebuie cautate “ferestre†(de obicei, cand doarme cel mic), iar dorinta nu tine cont de programari, este capricioasa ca o zi de primavara.
Nu va voi minti. Este dificil. Venirea unui copil va va bulversa existenta in moduri pe care poate nici nu vi le imaginati. Insa rezolvarea tuturor problemelor si conflictelor este aceeasi: comunicare, tandrete si iubire. Nu va indepartati unul de celalalt, marturisiti-va temerile si frustrarile si nu uitati ca a fi parinte nu inseamna a inceta sa mai fiti amanti.