– Cuvantul „clitoris” are aceeasi forma in toate limbile europene, insa originea sa nu este cunoscuta, lingvistii adoptand una dintre urmatoarele variante: fie din grecescul „kleitorizein”, care insemna „a cauta placere” sau „a se excita”, fie (tot) din cuvantul grecesc pentru „cheie” sau pentru „inclinatie”.
– Poate cea mai buna veste legata de clitoris este ca acesta… ei bine, nu imbatraneste niciodata. Odata ajuns la maturitate, micul organ isi pastreaza forma indiferent la inaintarea in varsta a „proprietarei”.
– Clitorisul este de doua ori mai inervat decat penisul. Cu un portofoliu de nu mai putin de 8.000 de nervi, este mai sensibil decat buzele, limba sau varfurile degetelor. Din acest motiv o buna parte dintre femei nu suporta atingerea sa directa, resimtind o excitatie mai puternica in momentul stimularii zonelor din jurul micului bulb erectil.
– Inervatiile clitoridiene cuprind atat vaginul, cat si vulva, structura care le permite femeilor sa aiba orgasme succesive si din ce in ce mai puternice.
– Cel mai bun antrenament pentru clitoris este mersul pe jos. Potrivit diverselor studii, 20 de minute de plimbare duc la cresterea in dimensiuni a clitorisului cu 170%.
– Femeile paralizate pot avea orgasm prin stimularea lobului urechii.
– Orgasmul este rezultatul contractarii a nu mai putin de 6 tesuturi: clitoris, vagin, vulva, tesutul periuretral, anus si uter.
– Intensitatea orgasmului se modifica, de obicei, dupa sarcina sau perioada de lactatie.
– Clitorisul este singurul organ uman destinat exclusiv placerii.
– In timpul stimularii, clitorisul se intareste si se umfla, datorita afluxului puternic de sange. Asa cum testiculele barbatilor devin dureroase in cazul excitatiei „neduse pana la capat”, si clitorisul resimte o tensiune neplacuta atunci cand femeia nu reuseste sa ajunga la orgasm. Dupa „eliberare”, sangele din clitoris se disperseaza si dimensiunile revin la normal.
– Primul studiu despre clitoris, structura sa si felul in care functioneaza, a fost realizat abia la inceputul anilor ’90. Pana atunci, se considera ca acesta este echivalentul direct al penisului, care fusese deja indelung cercetat.
– Un clitoris „normal” are forma literei Y. El e compus din doua parti: varful, vizibil la suprafata, si partea interna, care se continua in linie dreapta pana la intrarea in vagin, dupa care se bifurca. Partea interna este foarte importanta, intrucat contine tesuturi erectile, terminatii nervoase si vase de sange, avand un rol esential in atingerea orgasmului.
– Si clitorisul poate fi circumcis. Este o interventie rara, intr-adevar, ce consta in inlaturarea unui petic de piele ce le impiedica, pe unele femei, sa simta pe de-a-ntregul satisfactia clitoridiana.
– Oamenii de stiinta au identificat de trei tipuri de orgasm: clitoridian , vaginal, sau obtinut prin stimularea punctului G. Aceiasi oameni de stiinta admit ca, de fapt, indiferent de cum este obtinut, orgasmul nu poate aparea fara stimulare clitoridiana. Asa se face ca, de exemplu, in timpul penetrarii, exista pozitii care nu implica in niciun fel clitorisul – motiv pentru care un procent mic dintre femei se pot lauda ca ating orgasmul exclusiv prin actul sexual. Aceste fericite ajung cel mai frecvent la apogeu din pozitia „femeia deasupra”, aceasta permitand stimularea indirecta a clitorisului. O teorie mai noua afirma ca aceste femei au un clitoris situat mai aproape de vagin decat restul. Si ca, de fapt, nu exista orgasm vaginal, acesta fiind exclusiv rezultatul stimularii structurii interne a clitorisului prin miscari repetate.