fbpx

De ce ne casatorim? O pledoarie pentru sinceritate

Trag aer adanc in piept, iau loc la birou si acum, gata, pot sa recunosc: casnicia ma inspaimanta. Casniciile ma fac sa o iau la fuga. In zilele noastre, in tiparul social in care incercam sa supravietuim, pirostriile si-au pierdut greutatea. Secolul XX ne-a adus alte modele si alte valori. Iar secolul XXI nu pare sa schimbe in sens pozitiv situatia, ci, din contra, o acutizeaza.

Cand primesc o invitatie la nunta, ma intreb mereu, invariabil, „DE CE?”. De ce se mai casatoresc oamenii in zilele noastre. Cand spun oamenii, ma refer mai ales la mediile intelectuale din orasele mari. Inteleg ca in mediul rural, exista o presiune foarte mare exercitata de comunitate asupra unui cuplu care hotaraste sa convietuiasca fara ca inainte sa faca vizita obligatorie la biserica si la primarie. Insa, in mediul urban, o nunta anuntata cu surle si trambite imi provoaca mereu o mare nedumerire.

Motivele uimirii mele sunt multiple si pot parea simpliste, insa ma vad nevoita sa le enunt din nou intrucat niciuna dintre perechile de miri “interogati” nu a dat un raspuns satisfacator exigentelor mele de fiinta vesnic sceptica, venita sa strice bucuria nuntasilor cu intrebari stanjenitoare, pe care toti le au in minte, dar nimeni nu indrazneste sa le formuleze. Haideti sa incercam sa le excludem, pe rand.

1. Dragostea nu mai este de mult fundamentul casatoriei caci, daca ar fi fost, cei doi nu ar fi asteptat 8 ani pana sa se roage in biserica sa le fie dati copiii Rahelei. Sunt prea putine cuplurile care ajung sa se casatoreasca azi fara ca inainte sa treaca prin acea perioada de concubinaj care dureaza, in cele mai multe cazuri, minim 3 ani. Asadar, cred ca dupa trei ani de zile nu mai poate constitui o surpriza pentru nimeni faptul ca iubitul tau nu poate deschide un ochi pana nu simte miros de cafea in casa sau ca este inocentul vesnic inselat de vanzatorii din piata. Deci cade impresia de noutate si fascinatie eterna atunci cand te muti cu cineva.

2. „Ne casatorim ca sa ne cumparam o casa”. O masina, un aspirator, un scorcator etc. Acesta este un motiv care tine mai mult de realitatea romaneasca. In alte parti ale lumii, cuplurile care traiesc in concubinaj pot solicita un credit de la banca avand aceeasi legitimitate in fata legii ca cele casatorite. Insa altceva as dori eu sa scot in evidenta aici, ceva ce suna poate ca unul dintre cele mai crude lucruri: faptul ca nu avem incredere in celalalt. Faptul ca ne ducem in biserica si ne juram credinta si dragoste eterna, dar, cu toate acestea, ne temem ca cel caruia i-am jurat azi maine ar fi in stare sa ne dea afara din casa daca ne-am certa, daca intre noi ar izbucni un conflict.

Citeste si:  Rutina, bat-o vina

Faptul ca, pentru a ne cumpara bunuri, pentru a avea ceva material, trebuie sa juram inainte pe cele sufletesti, pe cele sfinte. Casa, masina, aspiratorul trebuie stropite cu „sentimentele noastre pure si imaculate”. Daca casnicia s-a redus la un parteneriat pe care il incheiem in vederea obtinerii unui anumit confort material, atunci haideti sa renuntam la tot fastul, sa nu mai invitam oameni, sa nu mai chemam preoti, sa nu mai ducem mireasa noaptea la Arcul de Triumf sau in Parcul Herastrau, ci s-o facem decent, solemn. Nu angajam lautari atunci cand semnam un contract, nu?

3. „Ne casatorim pentru ca avem o varsta si vrem copii”. Inteleg ca exista o varsta la care fiinta umana intruneste o serie de calitati, are acele conditii optime procrearii. Asta e una dintre cruzimile biologiei. Pe care o inteleg si o accept. Stiu ca exista femei care isi plang in fiecare luna ovulele irosite. Pentru ca, deh, noi ne nastem cu un numar limitat de astfel de celule si suplimentari de stoc nu exista. Dar iarasi dorinta de urmasi nu mi se pare suficienta pentru a motiva o casnicie. Copii se pot face si fara consimtamantul preotului. Ma tem ca avem nevoie de aprobarea statului numai ca mijloc de aparare in cazul unui esec.

Citeste si:  Sfaturi financiare pentru cupluri

Toate acestea ma duc la urmatoarea concluzie: oamenii se casatoresc de frica. Oamenii nu se mai casatoresc din iubire. Certificatul de casatorie constituie o garantie, o salvare in cazul in care relatia nu mai functioneaza. Nu este vorba insa de o garantie de ordin sentimental, ci de una sociala si materiala.

Asa ca nu mai inteleg deloc mandria celor care declara „ne casatorim”. De ce sa fii bucuros? Pentru ca nu ai incredere in cel de langa tine si te gandesti ca o bucata de hartie il va obliga la lucruri pe care nu le-ar face nefortat fiind? Cum poti sa respiri langa cineva daca undeva, la subsol, putrezeste incet, dar sigur, lesul indoielii?

Singurele casatorii pe care le mai aplaud sunt cele impulsive. Cele nascute din pasiune si din inconstienta romanticului. Da, pe aceia nu-i suspectez de ganduri ascunse, secundare, de formularea unor polite, de impartirea casniciei in etapele necesare rambursarii unor credite sau in cele ale cresterii unui copil. In rest, insa, in lumea moderna, casatoriile incheiate in conditiile descrise mai sus (concubinaj indelungat, relatii de durata) au un miros suspect.

Hai sa facem un exercitiu de sinceritate, vorba lui Turcescu: voi de ce v-ati casatori/ casatorit?

107 Comentarii
  1. @ IRINA

    supppeeeer articolul :)))

    de acord 10000 % cu tine ….

    iar la punctul 3), ai demonstrat super-elocvent teoria pe care am enuntat-o in alt articol al tau, cum ca actiunile omului sunt genetic conditionate

    ai mare dreptate….casatoria nu mai e ce a fost

    ce zici, irina ?

    ma ajuti sa intocmesc certificatul de deces al Casatoriei ? 😀 😀 😀 😀

  2. Casatoria nu mai este ce a fost?Ce a fost? Ati uitat ca in familiile bogate fetele era maritate cu barbati trecuti de prima tinerete?De ce le casatoreau asa din dragoste?………….In familiile de tarani, parintii strangeau zestre pentru fata ca s-o marite mai bine………………..unde era dragostea?
    Inca sunt etnii care isi casatoresc copii pentru a spori averea familiei.
    Eu nu am inteles niciodata de ce te casatoresti dupa 8 ani de locuit impreuna si nu ai facut asta de la inceput.Atata timp cat ti-ai permis sa locuiesti impreuna inseamna ca iti permiteai sa faci si o nunta restransa.Nu cumva a trasul acesta de timp reprezinta o dorinta de a gasii pe cineva mai bun, iar dupa ceva ani este ca in bancul acela cu Ion si Maria:

    \”Ion si Maria mergeau cu caruta pe camp……..Maria il intreaba pe ion:Auzi Ioane nu crezi ca ar tb sa ne casatorim si noi dupa atatia ani de concubinaj? Ion raspunde:Ba da Marie, dar cine ne mai ia?

  3. mi-a placut tare mult articolul tau Iarina! cat adevar ai \”grait\”…cunosc atatea cupluri care stau cu anii si nu se concretizeaza cumva sau daca ~da~, din motive mai sus enumerate…dar numai din dragoste ~nu~
    eu am fost la un pas de a ma casatori, insa dupa 5 ani de relatie nu am putut s-o si fac..cert este ca dragoste nu mai exista…probabil obijnuinta,comoditatea!..m-am trezit la timp si am avut puterea sa rup tot, cu greu,dar am reusit!si nu regret nimic…

  4. Iubirea pana la adanci batrneti a disparut in acelasi timp cu Petre Ispirescu si cosanzenele lui. Fidelitatea a disparut odata cu accesul nelimitat la materialele porno.
    Mi-e frica sa ma castoresc. Dar e frumos sa te casatoresti. Macar sa poti sa-i spui celui de langa tine, dupa 5 ani de concubinaj: bai sotule, sau mai nevasta!:)) Schimbi putin pe \”PUI, IUBI, SCUMPI\”!
    Vedeti ca si casatoria are rostul ei?
    Plus de asta, se poate divorta la notar mai nou, deci…..
    p.s Felicitari pentru articol! minunat si la obiect

  5. iar va dati toate cu parerea, dar ati uitat de motivele casatoriei din perspectiva feciorului:

    4. daca prinzi \”fomee bengoasa\” tre s-o tii aproape, s-o iei de nevasta, ca sa \”aive\” baetzii pe ce sa fie invidiosi…

    5. daca nu prinzi femeia de la pct. 4, o iei in casatorie ca sa-ti iei bemveu… cu banii de la nunta. daca la prima nunta nu-ti ajung banii decat de corsa :P, mai faci una, la tara… in localitatea de resedinta. aia iti asigura si bemveuu si respectul rudelor.

    6. tre s-o \”legi\” cumva, si cum cu lanturi e ilegal… eventual nici n-o mai lasi sa iasa din casa! o sclava e intotdeauna binevenita.

    7. cazuri disperate cand vrea sa te paraseasca si n-ai alta idee, decat s-o ceri in casatorie. (chiar sunt reale, am vazut destule =)) )

    8. stii ca toate fetitele sunt inoculate de mici cu ideea asta, sa fie mirese, un fel de mos craciun pt. domnisoare. . e un fel de \”cadou\” pentru ca o iubesti si stii ca pentru ea un astfel de moment e nepretuit… vrei s-o faci foarte fericita pentru ca merita. Si nu e vorba despre chestii sociale, financiare, vrajeli. Te bucuri pentru bucuria ei, si vrei sa-i oferi asta, ca atunci cand te bucuri pt. copilul, catelul sau orice fiinta draga. Astea sunt cele mai rare, dar eu stiu ca asta o sa fie unicul motiv… (bine, faptul ca o sa-mi puna toate rudele de prin tara sa sara cu banul prin mandat postal – ca nu-i invit sa-mi strice nunta – nu se pune :P)

  6. mie imi plac miresele, imbracate asa frumos si inocent. imi place cand se fura mireasa. imi place cand incep nuntasii sa cada pe jos de beti ce sunt. imi place cand mirele trebuie sa ii dea jos elasticul ala de pe crac. imi place cand te intampina ospataritzul cu sampania si piscotul ala tare ca piatra.

  7. Amu, sa zic si eu genul meu de nunta preferata, desi mai mult ca sigur ca traditionalistii ma vor linsa (stati la rand! mai sunt zeci de oameni care vor 😀 )

    genul de nunta scurta, fara parinti sau rude, doar cu prietenii noastri tineri, o nunta scurta, de maxim 1 ora, cu tot cu ceremonie, in haine elegante, dar nicidecum albe etc

    apoi la o pizza sau film la Mall ! yaaaay

    FARA alaiul de bosorogi ce vor doar sa se imbuibe, fara alaiul de babe cu barfele si sfaturile lor din batrani…si FARA muzica de lautari !!!!!!!!

    as da divort imediat dupa ceremonie daca fomeia-mea, ar vrea si lautari :)))

  8. sunt impreuna cu iubitul meu de 1 an si jumatate si cam tot de atunci stam impreuna…la noi nu merge faza cu, creditele pentru masina, asiprato,r friteuza si LCD k le-am luat deja. Acum strangem bani pentru casuta noastra sa avem unde sa le punem. Eu vreau sa facem nunta k sa pot purta rochie de mireasa….pentru ca iubirea nu mi-o da peticul ala de hartie. In plus, sunt o persoana relativ credincioada si mi-as dori sa am binecuvantare de la preot.

  9. mda..sunt si eu necasatorita din motivepe care nu le discut insa cel care a redactat acest articol dupa parerea mea si-a exprimat parerile personale motivele de asemenea si tot articolul aduce argumente pro ,,nu va casatoriti\’\’ .
    incearca sa demonteze institutia casatoriei veche de cand lumea pana si in lumea animalelor desi la ele nu exista certificat de casatorie (exemplu pinguinii).
    fiecare face acest pas din motive proprii.mi-am dat seama care ar fi motivele celui care a scris articolul.
    eu personal as face acest pas pentru a fi alaturi de persoana iubita pana la batranete,sa fim doi batranei care se plimba de mana ,pt k il iubesc pt k doresc sa fiu mama copiilor lui,sa avem copii impreuna,sa am pe cine iubi si sa fiu iubita,ocrotita.
    deci clar nu mi se pare o pledoarie pt sinceritate ci o pledoarie pentru cei sceptici care probabil se gandesc k nu mai au sansa sa se casatoreasca din dragoste ci din acele motive meschine.si vreau sa atrag atentia k nu sunt o pustoaica idealista.
    dar dak bombardam mass-media prin toti porii sa nu ne miram k generatiile care vor veni vor considera casatoria ceva arhaic.este rezultatul ideilor si articolelor frustrate pe care le devoreaza din diverse surse.cum ar fi aceasta de exemplu.
    cu stima

  10. pt mine e simplu sa raspund la intrebarea ta.ne-am hotarat sa ne casatorim dupa 3 sapt de iubire nebuna,instinctual am stiut de atunci ca el e ceea ce-mi doream…am zis totusi sa nu ma grabesc si ne-am casatorit dupa 2 ani(timp in care am locuit impreuna).de ce? pentru ca il iubesc …suntem de 4 ani impreuna si-l iubesc mai mult decat la inceput…pentru ca a fost singurul barbat din viata mea cu care m-am vazut o babutza fericita peste ani :),pt ca e un om bland si cald,pt ca ma iubeste si ma respecta,pt ca e un tata bun,pt ca are grija de mine, pt ca imi place sa ma sarute in fiecare seara inainte de culcare, pt ca imi place cand ma trezeste dimineata in aroma amaruie de cafea,pt ca in el am regasit tot ceea ce imi doream de la barbatul meu.cu mult inainte de a-l intalni, imi promisesem ca ma voi casatori doar cu barbatul care ma va face sa simt ca fac pasul asta fara sa gresesc,ca voi intra in biserica fara indoieli, fara \”ce-ar fi daca\” sau \”poate\”, fara temeri sau pareri de rau….se pare ca cineva acolo sus m-a iubit pt ca am fost indeajuns de norocoasa sa-l gasesc si sa-mi tin promisiunea.

  11. Nu sunt complet de acord cu tine, desi sunt sigura ca pentru multi e asa. Eu m-as casatori numai cu acel om care ar vrea sa spuna cu mandrie \”e sotia mea\”, adica acea unica femeie din viata lui cu care va fi de azi pana la adanci batraneti (in mod sigur nu m-as casatori doar ca sa divortez, desi se poate intampla si nefericirea asta), cu care vrea copii, si cu care vrea sa imparta acele bucurii ale vietii de familie. Intradevar, poate asta nu schimba mare lucru din ce era inainte, dar cred ca e totusi un eveniment care te responsabilizeaza putin, nu te mai gandesti ca daca nu-ti convine ceva, pleci de acasa, ci te gandesti ca daca ceva nu merge, vei incerca sa gasesti o solutie. Si-ti imaginezi poate momentul in care se vor casatori copiii tai, pentru ca tu si sotul tau le-ai dat increderea in casnicie si in ideea de a intemeia o familie. Poate fi ceva necinstit casatoria, cum ai spus tu, ceva din frica, dar cred ca pentru cei onesti este mai mult o afirmare mandra in fata lumii , sub forma nuntii, ca ai gasit omul cu care vrei sa-ti imparti viata si nu-ti doresti sa fie altcineva si cu asta basta.

  12. Nu sint de acord cu autorul articolului… da sint multe momente in viata care ne duc in fata altarului insa totusi fundamentul tuturor este dragostea… eisi ce daca cuplul a mai convietuit 3 ani inainte… tot din dragoste au facut-o… un apartament e lucrul absolut necesar unui cuplu insa cu totii suntem oameni si in firea omului este sa fie imprevizibil, viata si circumstantele ne pot schimba si chiar daca la inceput ne lega iubirea (care poate trece uneori) ne putem lipsi de multe dezbateri prin un simplu cotract prenuptial… Copii sint plodul dragostei… dragostea pentru copilul tau este una din cele mai puternice sentimente…deci tot IUBIRE e !!!
    Totul se face in numele dragostei!!!

  13. am 19 ani de casatorie,pe el iubitul meu l-am cunoscut la un revelion,eram in cls-a 10 -a, ne-am indragostit cand ne-am privit,si mi-am dorit sa am o fetita cu ochii lui ca doua boabe de cafea,si parul cret,cu ten masliniu,ne-am casatorit in anul 3 de facultate,si dupa 7 ani de casatorie a venit pe lume puiul meu mult visat,o cretuca adorata cu ochisorii ca doua bobite de cafea.Atunci nu ne-am pus problema unde vom sta sau daca vom avea o masa calda,masina,telev,sau alte minuni,eram tineri si ne iubeam nebuneste,daca m-as mai marita o data tot cu el as vrea sa fiu pana la adanci batraneti !!!

  14. De ce ne casatorim? Din dragoste, din dorinta de a imparti bucuriile si uneori tristetile cu celalalt..din dorinta de a \”apartine\” cuiva si de a avea pe cineva care sa-ti \”apartina\”…
    Dar un act ne aduce fericirea? Actul ne recunoaste unele drepturi in fata legii si in fata oamenilor..
    Sa va spun o intamplare hazlie: ducandu-ma la banca sa fac un imprumut mi s-a spus ca nu mi-l pot acorda (desi era o suma mica) pentru ca nu sunt casatorita…
    Am cunoscut persoane care ii considera pe cei necasatoriti sau divortati \”pericole\”, oameni care nu sunt \”in randul lumii\”… Am vazut si persoane care se casatoresc pentru ca \”asa trebuie\”, asa ii indeamna parintii de la spate, pentru ca nu vor sa se lase mai prejos decat prietenii care deja au facut acest pas..

    Ma casatoresc din dragoste, pentru ca simt ca a venit momentul sa ne recunoastem iubirea in fata lui Dumnezeu dar si pentru ca \”asa se face\”…asa au facut mama, sora/fratele, verisoara, prietenele/prietenii mei…

  15. eu chiar sunt de acord cu articolul si oamenii chiar nu se mai casatoresc din iubire…adica sa iti spun caz concret (eu), eram impreuna de 3 ani si cateva luni cu iubitul meu, parintii nu ma lasau sa dorm la el niciodata din cauza ideilor lor, sunt mai batrani si asa, se intelege…si iubitul meu m`a cerut in casatorie, doar ca sa ne logodim, sa pot sa mai dorm si eu la el acasa… sincer, am refuzat pentru ca mi`am dat seama, de fapt, de ce m`a cerut si asta s`a intamplat cand relatia era pe la 2 ani jumatate. Nu am putut sa accept pentru ca nu aveam niciun venit, sunt acum de`abia in anul 2 de facultate,el are 23 de ani, nunta nu aveam din ce bani sa facem (el are un salariu extrem de mic), iar eu nu lucrez in timpul facultatii pentru ca astfel as pierde zile de curs si seminarii importante. In cele din urma, dupa cererea in casatorie si refuzul meu, el s`a schimbat total, imi spunea ca ma iubeste, dar nu la fel ca inainte, era mai sec. Iar dupa 1an si un pic ne`am despartit. Motivul ?? \”De ce m`ai refuzat, nu vrei sa dormi la mine?\” \”Nu vrei sa`ti petreci diminetile cu mine?\” si intrebari de genul acesta…nu a fost niciun fel de intrebare gen \”Nu ma iubesti?\” \”Nu vrei sa ramai toata viata langa mine?\” sau afirmatii gen \”Te iubesc prea mult si nu ma deranjeaza refuzul tau\” \”Te iubesc asa cum esti\”… Nici vorba. Acum ne`am despartit si nu mai vorbim deloc, mi`am dat seama ca are o multime de defecte si nu puteam trai cu defectele lui pe veci. Si da, te aprob 100% in legatura cu articolul, pentru ca ai mare mare dreptate. Si va mai spun ceva: o hartie, un contract, 2 inele nu te face mai fericit. E momentul in care te schimbi si iti dai seama ca \”Bai frate, nu mai pot sa ma cert, trebuie sa o iubesc tot restul vietii\”, nu mai iesi cu baietii la bere fara sa ii spui, cumperi una alta pentru casa, salariul tau se duce in mancare, chirie sau intretinerea apartamentului, iar distractiile se risipesc. Aici e problema. Ce sa mai zic, numai bine, aveti grija de voi si gandti cu cap si nu va lasati influentate de unii barbati.

  16. Casatoria e cel mai frumos lucru, de ce generatiile de acum nu mai vad acest lucrur?ei vad doar atat \”Nu imi convine, divortez!\” dar inainte de toate trebuiau sa se gandeasca bine daca e persoana aceea sau trebuie sa astepte pe alta.Ce bine ca inainte nu se putea divorta, te gandeai inainte de 10 ori,nu numai o data. Si sa nu uitam daca tot ne credem un popor de credinciosi, ca in Biblie scrie clar ca fiecare sa aiba sotie, si fiecare sa isi vada de sotia lui si fiecare sotie sa isi vada de barbatul ei.Am ajuns mai rau ca in Sodoma si Gomora.Asa ca acest articol arata clar ca cine l-a scris priveste doar spre acei oamenii materialisti dar inca se mai gasesc oamenii care se casatoresc din dragoste si asa a fost mereu, unii din dragoste altii din interes, depinde de ceea ce considera omul ca fiind valoaros.
    Cu stima!

  17. Stiu ca suna ciudat, dar eu dupa ce m-am casatorit m-am simtit LIBERA. M-a cerut in casatorie dupa 10 zile, iar in iulie am aniversat 8 ani de la nunta. Nici vorba de interese materiale, eram studenti si primul an de casnicie l-am petrecut in caminul studentesc. Relatia a evoluat f frumos, practic am crescut impreuna. Poate asta e cheia unui mariaj de succes: sa te iei de tanar, cand inca pastrezi inocenta si candoarea sufletului de copil, cand inca ai curajul sa faci lucruri nebunesti.Cu cat inaintezi in varsta, ratiunea primeaza in fata sentimentelor si stai intr-o relatie gandindu-te daca sa faci marele pas sau nu. Stiu cupluri care au cativa ani de concubinaj si daca ii intrebi de ce nu se casatoresc raspund f sec ca deja s-au plictisit unul de celalalt, dar nu au nici curajul sa puna capat relatiei, lancezesc asa in virtutea inertiei. Iubiti-va mult

  18. Nu sunt de acord cu cei contra…Eu ma casatoresc pe 3 octombrie a.c. dupa 5 ani de relatie insa numai 1 an am convietuit.
    Noi ne iubim foarte mult, ne-am da viata unul pt celalalt, si ne casatorim pt ca ne iubim si pt k asa este normal.Dupa 5 ani ce sa mai asteptam?

  19. eu ma casatoresc in doua saptamani. ne cunoastem de doi ani si locuim impreuna tot cam de pe atunci. trebuie sa recunosc … exista o boaba de adevar in articol … doar ca ea se potriveste doar unei parti din insuratei. motive pentru casatorie sunt cu duiumul, insa in cazul meu este dorinta de spune lumii intregi ca am gasit barbatul potrivit pentru mine: inteligent, bland, impulsiv, iubitor, amuzant, practic si copilaros … un om obisnuit, insa perfect pentru mine. Avem casa, aspirator, televizor si alte cele … vrem doar sa celebram iubirea noastra si sa uram tuturor o relatie ca a noastra.

  20. mai terminati cu prostiile! casatoria nu ofera nici macar un gram de garantie, certitudine, sigurantam, incredere si alte blabla-uri de astea. unde ati vazut voi ca o casatorie sa salveze o relatie? in cazul asta, clar vb de o relatie pe duca, iar asta nu e o solutie ci dimpotriva: e sare pe rana. o relatie mai poate fi salvata cel mult de un copil, e un cutit cu doua taisuri si de cele mai multe ori nu merge. sa te mariti ca sa ai certitudinea ca ai langa cine sa imbatranesti, e cea mai mare naivitate. nu vedeti ce rata de divorturi exista? citeam mai demult un studiu publicat pe internet ce spunea ca, anual, la 10 cupluri proaspat casatorite, exista cel putin 5 divorturi. deci unde e garantia? stabilitatea? siguranta? nicaieri, totul, dar absolut totul e relativ pe lumea asta, chiar si cea mai infocata si nebuna si stabila iubire se stinge cat ai clipi din ochi. vb din proprie experienta, asa ca…don\’t bullshit me. casatoria a ajuns sa fie un cliseu impus de societate, nivel de cultura si conceptie despre valorile umane, in niciuhn caz o dovada de dragoste unul fata de celalalt, un angajament de respect, o responsabilitate asumata. ma uit in jur si am atatea cunostinte, amici, prieteni ce au trecut printr-un divort, intotdeauna urat, pt ca nu exista despartiri pe cale amiabila. unul din cei doi, intotdeauna sufera cu o senzatie asemanatoare unui bandaj tinut prea multe zile pe o rana si apoi smuls cu chinuri de neimaginat.
    nu am avut timp sa citesc comentariile celor de mai sus, dar mi-a cazut privirea pe cel scris de michelle. sunt foarte de acord cu ea. cu cat inaintam in relatie si ne acomodam mai mult in relatia cu pricina, dispare mirajul si scanteia care ne da senzatia ca lumea e a noastra. dupa ani, monotonia iti da o dulce comoditate sau o crunta serie de frustrari. in ambele cazuri…\”de ce sa ne mai luam? doar stam asa de atatia ani impreuna…\” referitor la varsta, personal nu am una din cifre mari, dar o relatie anume mi-a schimbat total punctul de vedere asupra casatoriei. daca acum ceva ani ma visam in rochia de printesica, acum imaginea in sine imi da fiori…negativi. riscul e prea mare si daca am sti cu adevarat ce responsabilitate implica asta, nu ar mai exista cupluri, relatii, casatorii, etc.

  21. Foarte tare articolul! Genial!
    Intr-adevar asa este! Va dau un exemplu concret. Eu si iubitul meu ne-am cunoscut acum un an si ceva, suntem tineri, eu am 23 de ani, el are 25 spre 26 si vrem sa ne casatorim, fara fast, fara petrecere, doar civil momentan. Sincer ne iubim si atunci de ce sa nu o facem, care e diferenta, mai ales daca deja locuim impreuna de un an?
    In momentul cand am luat aceasta decizie si bineinteles am inceput sa o impartasesc cu prietenii am fost socata si aici fac referire la ce ai spus tu mai sus auzind expresiile tip \” Nu ti se pare ca e prea devreme? \” sau \” Nu crezi ca sunteti prea tineri? \”.
    Ce relevanta are timpul in ziua de azi? Este ceva relativ, faptul ca ai o relatie de 3 ani sau una de 3 luni sau ca ai 22 de ani sau 40 este vreo diferenta?
    Sincer cred ca in ziua de astazi casatoria a ajuns intr-adevar un legamant pe care oamenii il fac in scopul de a prinde mai multa incredere in relatie si din motive sociale, ceea ce mi se pare gresit.
    Casatoria cred ca ar trebui sa fie un legamant emotional, un fel de next step, fara tam tam, fara atata verva sociala, pur si simplu o faci pentru ca va doriti si atat, fara sa conteze de cat timp esti impreuna, cati ani ai, ce avere ai sau alte tampenii.

  22. Din pacate in ziua de astazi lumea vede casatoria ca pe o \”afacere\” (defapt cred k nici nu mai trebuia sa pun ghilimele). Barbatii zic de cei care se insoara ca sunt victime ale femeilor, femeile zic de cele care se marita ca se leaga la cap fara sa le doara. Mai exista insa si o mica parte cam vreo 2-3% din populatie care probabil e inca naiva si crede ca dragostea e un act de responsabilitate, iubire si devotare fata de partenerul/partenera ta si nu in ultimul rand si poate ce mai important faptul ca fericirea celui de langa tine e prioritatea nr 1. But than again….basmele sunt basme si nu toti suntem norocosi sa ne gasim sufletul pereche si sa fie in stare dupa 50 de ani de casatorie sa se mai plimbe in parc tinandu-se de mana sau sa se imbratiseze la fel cum au facut-o in primele luni de casatorie….
    Visele sunt poate singurele lucruri care ne fac sa mergem mai departe in speranta ca ni se vor indeplini…si voi fii printre cei putini norocosi si fericiti 🙂

  23. Nu zic ca nu e adevarat, dar sa nu uitam ca majoritatea femeilor doresc sa se casatoreasca numai din cauza ideii de a purta o rochie de mireasa, iar barbatii sincera sa fiu se gandesc ca mai devreme sau mai tarziu nu o vor mai avea pe mama care sa le faca pe plac…asa ca le trebuie pe cineva care sa aibe grija de ei. Parerea mea

  24. De ce nu?
    E ma casatoresc anul viitor in toamna, am avut si eu dubiile mele insa au trecut la fel de repede cum au aparut.
    Trebuie neaparat sa gasim o explicatie in aceasta actiune?
    Eu nu vreau sa gasesc o explicatie, stiu ca il iubesc si ca ma iubeste, restul nu mai conteaza, cum iubirea este irationala la fel este si casatoria. Acest articol este scris dintr-un punct de vedere absolut subiectiv, de aceea nu cred ca ar trebui sa ne punem semne de intrebare.
    Citesc comentariile voastre si ajung la o singura concluzie, nu vreti sa riscati asta da dovada ca va e frica sa pierdeti si sa suferiti, treziti-va!! Viata e plina de suferinta si dezamagiri, cine zice ca e usor sau ca o sa fie mai usor, doar noi ne putem oferi clipe frumoase si fericite. Si daca divortezi ce? S-a terminat viata? Nu o mai poti lua de la capat? Iti pierzi increderea in tine si in ceilalti? O porcarie, o pierdere de timp si energie sa-ti pui intrebari de genul asta. Ce nu te omoara, te face mai puternic, suntem capabile sa dam nastere unei vieti, suntem capabile sa muncim si sa crestem copii si ne e frica de suferinta pe care ne-o poate crea un barbat?
    Nu va mai agitati, daca vreti sa va casatoriti bine, daca nu, nu. Dar la un moment dat o sa va treziti singure, fara copii si incapabile de a face copii, pline de frustrari si intrebari si atunci timpul chiar e pierdut, nu ai o suta de vieti ai una si aia scurta, incearca tot ce poti pentru a fi fericita. Faceti lucrurile la momentul potrivit si nu va dati in laturi de la nimic.

  25. de ce ne casatorim?!de ce ar trebui sa ne casatorim?! parerea mea nu pentru a avea cine stie ce garantii materiale, nu pentru a avea un anumit statut impus de societate ci pentru a avea un umar pe care sa te sprijini ,dupa ani, dupa ce focul de paie al iubirii se mai domoleste, sau chiar se stinge sau abia mai palpaie…si am sa va dau exemplul personal! am 47 de ani, la 36 de ani am facut un copi in afara casatoriei, nu regret nicio clipa decizia pe care am luat-o acum 11 ani,dar vin si va intreb acum: e normal sa-mi \\\\\\\”impovarez\\\\\\\” eu copilasul cu boala mea?!!!…aaaa, am \\\\\\\”uitat\\\\\\\” sa va explic: acum 2 ani si 8 luni m-am imbolnavit de cancer si nu am avut pe nimeni langa mine ,decat pe puiutul meu drag,mi-a ajutat bunul Dzeu si am trecut peste asta, dar anul acesta in aprilie, boala a recidivat si am facut metastaze osoase si iar m luat-o de la inceput cu tratamente, cu chimioterapie, cu par cazut! eee, si va intreb eu acum: nu era mai bine daca aveam eu un sot si nu eram \\\\\\\” feminista\\\\\\\” lu\\\\\\\’ peste prajit si care, nu neaparat sa ma rasfete pe mine, dar care sa fi fost langa copil si sa-l ajute sa depaseasca mai usor prin ce trece mama lui….hmmm?! ce ziceti?! Si sa stiti ca am fost si eu \\\\\\\” ceruta\\\\\\\” la 20, la 22 de ani, la 30, dar am refuzat…oricum cine emite, dupa parerea mea desigur, astfel de \\\\\\\” invitatii la sinceritate\\\\\\\” fie n-a fost \\\\\\\” ceruta\\\\\\\” niciodata, fie a fost de prea multe ori \\\\\\\’DOMNISOARA DE ONOARE\\\\\\\’, dar niciodata \\\\\\\’ MIREASA\\\\\\\”!
    pana la urma fiecare e liber sa decida cum ii e mai bine, dar chestia asta cu concubinajul in detrimentul \\\\\\\” bucatii de hartie\\\\\\\” mi se pare o ipocrizie, sau in cel mai rau caz este o chestie sustinuta mai mult de barbati, carora le e frica sa se \\\\\\\”lege\\\\\\\”, desi, din ce am citit mai sus barbatii ar dori sa aiba certitudinea ca femeia respectiva le \\\\\\\”apartine\\\\\\\”!

  26. Hmmm…. e scris la rece articolul asta insa cred ca prea la rece.
    Sunt casatorita de 3 luni nsi sunt impreuna cu sotul meu de 7 ani. Nunta mea a fost una superba, niciodata nu m-am distrat mai tare la nici nun chef. BNunta a fost una mica de 40 de pers la un rest rustic. Din banii de nunta ne-am luat 2 biciclete si un ap foto profesionist ( suntam maniaci cu mersulpe bicla si dupa fotografie). Partea cea mai grea a fost cea ci pregatirile. Sunt de acord partial cu cele spuse in articol insa nu bani sau securitatea sociala m-au facut sa ma casatoresc ci faptul ca IL IUBESC cu toata fiinta mea si chiar si dupa 7 ani imi aduce flo0ri fara nici o ocazie si imi face mici suprprize si nu uita niciodata zilele noatre speciale. Stam la ai mei intr-un ap de 3 camere pe cere l-am renovat noi cu mainile noastre, am zugravit, ap placat cu rigips si am pus parchet. Am inceput chiar sa gatesc din placere pt ca inainte nu prea dadeam asa des prin bucatarie, marelaxeaza gatitul.
    Iubirea adevarata nu tine cont de bani. Prima mea iubire a fost un barbat interesant din toate punctele de vedere cu care am stat 2 ani si era plin de bani insa nu stia sa-i cheltuiasca in doi. Desi l-am iubit din toata inima nu a mers si am decis sa pun punct. Eu si sotul meu avem un buget mediu insa ma face fericita si am facfut mai multe cu el cu acest bunget decat am facut cu primul.

    Dragostea adevarata te face sa fi pasional, inconstient, sa te arunci fara regrete in bratele lui, fara sa mai simti pamantul sub picioare.

    Nu mi-e frica ca ma va insela vreodata… sunt destul de perspicace ca sa-mi dau seama canda par pb in cuplu…(si au fost destule) asfel incat sa nu se ajunga prea departe soi sa le remediem din tp.

    Imi doresc sa imbatrinim frumos impreuna si sa fim la fel de tineri in sulfet si la 80 de ani.

  27. wow!!! gura ta adevar graieste. felicitari pentru articol. scurt si la obiect!
    la punctul 3 insa as vrea sa fac o precizare – ok, ne casatorim pentru ca avem o varsta si vream copii – se stie ca in cazul copiilor sinceritatea poate fi cruda. ce te faci atunci cad iti vine puiul de la gradi si te intreaba inocent: mami da de ce pe tine nu te cheama ca pe mine si pe tati? si atunci ma gandesc la faptul ca unele cupluri se casatoresc tocmai pentru a asigura copilului/copiilor o siguranta si o stabilitate. evident ca oricat de inteligenti ar fi copiii, nu multora le vine in minte,spontan, aceasta \”problematica\” a numelor de familie diferite. alti parinti discuta in casa: \”ai vazut cutareasca are un copil din flori, nu e maritata cu x-ulescu\” cel mic aude si aduce la gradi aceasta \”problematica\”.
    p.s. nu sunt casatorita si nu am copii, insa am o relatie ce dureaza de circa 5 ani, locuim impreuna, ave aspirator si alte cele trebuincioase traiului de zi cu zi… iar mie de maritis nu-mi prea arde. imi este atat de bine cu relatia mea asa cum este… . evident ca imi doresc rochia alba, dar mai stau, si nu neaparat in ideea de a gasi pe cineva mai bun; cand oi ajunge printre cei drepti intre 4 scanduri nu voi putea lua cu mine toate avutiile acumulate peste ani.

  28. am facut trei ani de casatorie… dar mai aveam 6 din-nainte. Deci teoretic ma incadrez in articolul de mai sus(casatorita dupa o relatie de 6 ani…). Dar in practica, nu! Am simtit de la inceput ca el este cel cu care vreau sa-mi petrec restul vietii, dar aveam doar 18 ani. Ne-am casatorit dupa ce am terminat faculatea, dar ne cumparasem deja masina si tot ce ne trebuie intr-o casa (eu aveam si jumatate de aprtament pe care il cumparasera parintii mei pentru mine si sora mea). Acum ne-am cumparat si casuta noastra, dar nu pentru ca suntem casatoriti ci pentru ca acum am avut resursele financiare pentru conforul pe care si-l doreste oricine! NU e adevarat ca te casatoresti din interes daca te casatoresti mai tarziu, tot iubirea e cea care leaga oamenii. Iar nunta, pe langa cele 5 minute petrecute la primarie si cuvantarea preotului, e o mareeea petrecere. Deci, de ce nu??
    cu stima,
    o nevasta de 27 ani, fericita :):)

  29. Pentru yyoana

    Sunt de acord ca punctul tau de vedere se ridica deasupra celor in sens negativ enumerate mai sus.
    Mi-ar placea sa aflu cum se face ca nu te-ai casatorit pana acum (daca am inteles bine).

    O zi buna tuturor!

  30. L-am cunoscut in iarna, dupa 2 zile ne-am mutat impreuna, dupa 2 luni am planuit o iesire cu parintii mei la Busteni si m-a cerut…ma casatoresc anul viitor in mai.De cand ne stim nu am petrecut nicio zi separati, e un suflet de copil , frumos din toate punctele de vedere, destept si tandru. In fiecare noapte imi imaginez cum vor arata \” sobolanii\” nostri. Traim si muncim in Capitala, in domenii respectabile, nu suntem presati de nimic, nu ducem lipsa de nimic…pur si simplu ne dorim unul pe altul:)

  31. Pe sotul meu l-am cunoscut anul trecut in februarie. In mai eram deja mutati impreuna, apoi in septembrie m-a cerut de sotie. Pe 6 Octombrie aniversam deja 4 luni de casatorie. Suntem fericiti si incantati de faptul ca totul s-a derulat atat de repede.

  32. De ce comenteaza numai femeile ? Vreau si parerea unui barbat !
    Felicitari autorului ! Cumplit de adevarat, altfel nu ar mai fi pline instantele de divorturi!

  33. Autoarea articolului nu poate fi decat o persoana care nu a trait nicio cerere in casatorie si tare imi e ca nici macar nu a avut o relatie in care sa se simta iubita pentru ce e ea si nu pentru banii ei/ai parintilor. Sper sa gaseasca un om langa care sa se simta iubita in felul acesta, sa se simta mandra ca poarta numele lui, sa aiba cu el copii cu care sa se amuze si sa se joace in fieare seara si langa care sa se grabeasca sa se intoarca seara de la serviciu. Si asta pentru ca nu, el nu o considera o sclava care trebuie sa-i serveasca masa zilnic si sa-i creasca plozii, ci pentru ca impreuna formeaza o familie, pentru ca nimeni NU TREBUIE sa faca sau sa ofere nimic, ci toti isi DORESC sa ofera dragostea si confortul psihic, linistea.

    Atunci cand te maturizezi evoluezi, ajungi sa intelegi ca ai anumite valori (morale, religioase) si casatoria inseamna o evolutie. Daca semnezi un act nu se va schimba ceva in relatie. Dar binecuvantarea lui Dumnezeu iti va fi intotdeauna de folos. Casatoria = concubinaj asumarea responsabilitatii asumarea unor valori. Cand stai in concubinaj, faptul ca nu-ti mai convine persoana iubita la un moment dat te face sa renunti cu mult mai mare usurinta la relatie si ideea asta o ai tot timpul in minte. Pe cand in casatorie cei doi incearca (sau asa ar trebui) sa faca tot ce le sta in putere sa rezolve probelemele si neintelegerile. Iti asumi respnonsabilitatea pentru relatia ta si pentru familia ta. Respecti valorile morale si religioase pe care le-ai interiorizat din copilarie. Respecti traditiile comunitatii in care traiesti. Pentru ca toate astea creeaza armonia caminului tau.

  34. Mi se pare o prostie acest articol. Evident ca e scris de o tipa necasatorita – in general fetele trecute de o anumita varsta (adica peste 25), necasatorite si fara perspectiva in acest sens ajung sa nege aceasta idee. In momentul in care ajungi sa treci \”de cealalta parte a baricadei\” realizezi ca oamenii nu s-au casatorit de prosti atatea sute de ani inainte. Casatoria e o modalitate de a te integra in societate, de a raspunde unor nevoi sociale. Casatoria iti ofera stabilitate – atat materiala cat si psihica. Iti ofera siguranta zilei de maine. Toate acestea sunt probleme reale, pe care nu le poti evita inchizand ochii si sperand sa nu dea peste tine. Eu sunt casatorita. Am stat intai \”in concubinaj\” – urasc cuvantul acesta, imi da senzatia de promiscuitate. Garantat lucrurile s-au schimbat 7 luni mai tarziu, cand ne-am casatorit. Am o prietena care traieste in concubinaj. De ani de zile. Isi doreste casatoria, dar el nu. Mi se pare un monstru de egoism – daca o iubesti si stai cu ea, de ce ii refuzi aceasta dorinta? Singurul lucru care l-ar determina sa faca acest lucru e un copil. Atunci chiar ca tragi concluzia ca nu o iubeste, nu? Mai am o prietena care s-a casatorit virgina, destul de tarziu, respectand toate canoanele posibile si imposibile – nici pupat, nici dormit, nici nimic. A divortat dupa cateva luni. Ce exemple sa va dau? Alta prietena s-a casatorit \”impulsiv\” la nici 3 luni de cand s-au cunoscut si au divortat dupa 3 ani si un copil.
    Nunta? Nunta are farmecul ei, chiar daca semnificatiile au degenerat putin. Este ziua cand se acorda toata atentia si toate onorurile tinerilor casatoriti, se bucura toata lumea pentru o noua FAMILIE, se cinsteste cu prietenii, se sprijina material pentru un inceput imbelsugat. Nu vad de ce ar trebui minimalizat totul si sa te casatoresti pe furis, oarecum, ca si cand ai semna un contract oarecare?! (chiar si atunci bei o sampanie de bucurie).
    In fine, ar trebui sa luam exemplu lucrurile bune din strainatate, nu toate tampeniile – vezi, Doamne, asa e in Occident, asa ca sunt cool daca fac si eu asa. Bine, in Occident nu se bat ca chiorii \”omul cu femeia\”, nu depind material unul de altul asa de tare etc. Divortul nu e un argument in defavoarea casniciei, ci doar un indemn la a judeca de doua ori inainte de a face acest pas.
    Si chiar, daca persoana de langa tine e tot ce iti doresti, acesta e modul de a spune lumii sus si tare acest lucru.

  35. Datul cu parerea, sportul cel mai practicat la romania, dupa gratare cu mici si bere. Oare de ce generalizam totul??? Partea cu casatoria din interese este ca faza ca toti romanii sunt tigani!!!

    Citind articolul, am inceput sa ma simt o exceptie, pt ca ne-am casatorit la 25 de ani, desi ma ceruse cu un an inainte, singura problema a fost sala. Nu ne-am gandit niciodata daca varsta la care s-a nimerit a insemnat @numai bine@ sau @prea devreme@ sau @avem deja o varsta@.

    Nu avem nevoie de casa pt ca amandoi am avut cate o garsoniera pe care le-am vandut si am luat un apartament. Electrocasnice avem ca le-am primit de la ai mei. Masina avem ca ne-au ramas bani de la nunta, nunta la care daca ramaneam cu 0 am fi fost la fel de multumiti, mai ales ca ne-am facut pe plac in toate si nu ne-am uitat la bani.

    Mobila aveam, si chiar moderna deci nu au fost necesare asemenea investitii.

    Dar acum ca am prezentat latura materiala sa va spun de fapt esenta casniciei noastre… nu am stat impreuna mai mult de 7 zile niciodata, mutarea in aceeasi casa a fost destul de simpla pt noi si chiar placuta.

    Viata noastra de zi cu zi inseamna sa ne bucuram de ce aducem bun unul, in viata celuilalt, ne place sa glumim si sa facem haz de necaz.

    Sa nu credeti ca suntem perfecti si nu avem nici o problema, deoarece eu am diabet si momentan am renuntat la fostul job din motive de sanatate.

    Insa fericirea nu vine din lucrurile materiale, ci din sentimente care sunt rasplatite la randul lor cu alte sentimente.

    E important sa te bucuri cand iti vezi sotul la usa, sa stati la masa impreuna, sa va ajutati reciproc, sa faceti curatenie impreuna, sa mergeti la munte impreuna si cand e nevoie de spatiu personal sa stim sa il oferim.

    Casatoria nu e o fuziune, e pur si simplu o viata in doi, cu bune cu rele, si pana la urma casnicia ti-o mai si faci cu mana ta. Cand spunea nasul nostru ca in primul an daca nu ne taiem capul, e bine, eu radeam si ignoram ce spunea, pentru ca asa dormi cum iti asterni.

    Daca nu stii sa gasesti fericirea in lucrurile marunte, gesturi sau simtiri atunci nu stii nimic, pentru ca lucrurile mari sunt facute din lucruri mici…

    Si ca un raspuns la intrebarea @de ce ne casatorim?@

    – Ne-am casatorit pt ca am vrut sa fim impreuna, noi doi amandoi, sa ne bucuram unul de celalalt si har domnului ca avem de ce ne bucura, lasand ce avem material sau ce nu avem, pt ca in definitiv si cand se va termina iubirea, ca fundament ar trebui sa fie afectiunea si respectul.

    In casnicie sunt si probleme, dar probleme pot exista si daca esti singur, dar sotul meu ii spunea din cand in cand nasului meu, ca mai sunt si neajunsuri, si traind dintr-un salariu momentan sunt si probleme, dar important e sa nu lasi problemele sa te atinga si cauti solutii pana se rezolva. Vor fi vremuri bune si vremuri rele, dar intotdeauna dupa vremea rea apare soarele.

    Mai exista si iubire…

  36. Ne casatorim daca vrem un mediu normal de crestere pentru copiii nostri, care si in multe cazuri de concubinaj vin… vrand nevrand… Mai bine ne-am stradui sa avem o viata implinita decat sa tot \”schimbam moda\”. Azi e asa, maine poate fi alta, dar daca noi cautam sa facem ce e bine, nu ce crede lumea ca e bine, ne vom simti cu adevarat impliniti.

  37. Am iubita la un moment dat enorm si nu visam decat sa fiu mireasa lui.. ma si vedeam imbracata in rochia alba, imaculata precum tineretea mea… voiam sa fiu femeia lui, sa ma faca El femeia lui si sa ma priveasca cu atat de multa dragoste incat sa nu fac fata fata privilor lui topindu-ma in adancul nesfasit al unor ochi caprui! Iubirea \\\”noastra\\\” a fost precum un puf de papadie, luat intr-un dans nebun de un vant mai nebun decat noi! Nu ne-am casatorit,(ba ne-am casatorit, fiecare cu altcineva) n-am mai fost mireasa imaculata… dar am fost mireasa barbatului pe care-l visam de fapt si atunci habar n-aveam ca Dumnezu mi-a pregatit o mult mai mare surpriza!
    Sunt casatorita de 16 ani, avem 2 copii minunati, avem si casa si masina dar… DAR nu m-am casatorit nici sa fac copii, nici sa-mi iau casa si masina! M-am casatorit pentru ca m-am indrogostit din nou, pentru ca avea ceva ce celuilalt ii lipsise si multumesc lui Doamne Doamne pentru darul pe care mi l-a facut!
    Am langa mine in primul rand un prieten minunat, un sot care e mandru de mine si nu uita sa-mi spuna asta in fiecare zi, nu uita sa-mi spuna ca arat extrem de bine intr-o anumita rochie si nu ezita sa mi-o sifoneze… pentru ca avem un fier de calcat \\\”perfotmant\\\” (asta e vorba lui), dar de asemenea este cel mai aspru critic al meu, OMUL pe cuvantul caruia ma pot baza, omul care nu ma minte si care nu uita sa-mi aduca cea mai frumoasa floare din propria noastra gradina in te miri ce moment al zilei, omul care face alaturi de mine curatenie si mancare si nu in ultimul rand cel mai bun amant!
    Asta e sotul meu, omul langa care am petrecut 16 ani minunati si daca ar fi s-o iau de la capat as lua-o tot alaturi de EL!

  38. Fetelor, tot n-ati raspuns la intrebarea mea. Am inteles, nu v-ati casatorit de dragul creditelor, v-ati casatorit din iubire. Dar de ce? Daca tot va iubeati, nu era de ajuns?

    Atentie, nu am sustinut ca trebuie sa asteptati, sa vedeti etc. De asta am si scris ca nu inteleg casatoriile dupa n ani de relatie, ci doar pe cele impulsive, din pura pasiune si inconstienta.

    Povestiti de anii minunati pe care i-ati petrecut impreuna si eu va intreb: daca nu ati fi fost casatoriti nu ar mai fi fost la fel de minunati?

    De asemenea, cineva a spus mai sus ca atunci cand lucrurile nu mai merg tocmai bine, iti e mult mai usor sa pleci, sa renunti atunci cand traiesti in \”concubinaj\” decat atunci cand esti casatorita. Mie tocmai de asta mi-e frica; am vazut prea multe exemple de oameni casatoriti, care nu isi mai spun nimic unul altuia, nu mai simt nimic, dar continua sa stea impreuna de teama, de neputinta, din obisnuinta.

    PS: am o relatie cu cineva, sunt fericita cu el si nu vreau sa ma casatoresc. Mi se pare fara sens. De ce sa o fac daca mi-e bine asa cum sunt? Doar pentru ca lumea spune asta? Ca sa ma conformez unui tipar care nu mi se potriveste? Asta ca sa nu mai existe cititoare care sa faca tot felul de presupuneri legate de viata mea intima.

  39. hmmm….. sunt si nu de acord cu ce s-a scris in articol. Da, stiu persoane care nu se mai iubesc ca la inceput si totusi s-au casatorit, din ce motive, nu e treaba mea.E trist ca se ajunge in stadiul acesta!!! Eu il cunosc pe prietenul meu inca de cand imi era un fel de cumnat!!!da ati citi bine, cumnat (am zis un fel de ca nu era casatorit cu fata respectiva) si totusi dupa aprope 2 ani nu si-a pierdut interesul in persoana mea si cand a venit momentul a actionat. Avem incredere unul in celalalt si sunt sigura ca asta conteaza cel mai mult. Vrem sa ne casatorim pentru ca ne iubim si atat! nu vrem casa etc. si de aceea sa o facem.
    Eu zic ca problema pleaca de la incredere, dar nusunt de acord sa faci nunta din lipsa de incredere!!!Asta chiar mi se pare una din cele mai mari prostii pe care le-ar putea face cineva. In fine fiecare face cum il/o taie capul dar aveti grija sa nu regretati!!

  40. In urma cu vreo 2 ani si eu gandeam la fel ca autoarea articolului. Nu gaseam rostul casatoriei pt ca nici eu nu mi -l gasisem pe al meu. Dupa 2 escuri sentimentale puteam afirma ca nu ma voi regasi niciodata in tabara mireselor ci doar a concubinelor.
    De ce ma marit? Sunt atatea motive incat nu as vrea sa plictisesc pe nimeni cu ele. In fapt sunt egoiste pt ca si iubirea este in esenta egoista. In fond de ce sa nu ne casatorim???

  41. Imi pare rau sa te dezamagesc. Nu sunt de acord absolut deloc cu ce ai scris tu….poate intr-adevar exista si situatii precum cele pe care le-ai descris…insa sunt cazuri particulare…cum dealtfel sunt toate relatiile si toate casniciile. Eu pot sa afirm cu mana pe inima ca m-am casatorit din dragoste, si sunt convinsa ca si sotul meu la fel …. ar fi imposibil sa avem alte motive ascunse ptr ca nu avem nimic….decat unul pe celalalt…iar asta crede-ma sincer ca compenseaza toate lipsurile si greutatile. Depinde de personalitatea si mai ales de prioritatile fiecaruia in viata.

  42. hahaha, dragutze pareri pe-aici…

    EU NU MA MARIT !
    Nu cred ca un contract imi va aduce o stare de fericire extatica, necunoscuta pana acum.
    Si avem copil. Si copilul isi cunoaste parintii si ne iubim. Cum zice melodia \”e armonie-n casa noastra, dragostea e everywhere\”.
    Asta este tot.

    Eu cred ca oamenii se schimba in mod neplacut din cauza afurisitei de hartii. Si se schimba oricum de-a lungul timpului. Mai bine liber, viata are un gust mai bun asa.

  43. Casatoria nu reprezinta un act care te obliga ci e un act de siguranta. Siguranta ca omul acela vrea sa isi imparta viata cu tine, sa construiti ceva impreuna, sa aduceti pe lume copii, siguranta ca tu esti cea mai importanta fiinta pentru el/ea. Cei care stau in concubinaj o fac in speranta ca exista cineva si mai bun pentru ei.. si daca nu apare, se resemneaza si se casatoresc.Ce patetic! E adevarat ca nu poti cumpara pantofii daca nu-i probezi sa vezi daca te jeneaza dar… concubinaj care sa dureze ani, poate zeci de ani…e o mare porcarie. Si din punct de vedere legal sotiile/sotii au mai multe drepturi in societate decat concubinele/concubinii. De ce sa nu avem dreptul sa fim mirese? De ce sa nu purtam acelasi nume cu iubitul? De ce sa nu simtim siguranta aia si dovada de iubire? De ce sa nu iti intemeiezi o familie \’cu acte in regula\’?
    Acuma daca tu o duci rau cu sotul … nu e problema altora.. fiecare are ce si-a ales.
    Sau daca tu nu te-ai casatorit asta nu inseamna ca la altii nu le merge bine asa?
    Pentru mine e o mandrie sa stiu ca iubitul meu ma ales pe mine sa-i fiu alaturi pentru toata viata, in fata lumii si in fata lui Dumnezeu.
    Casatoria a fost, este, si va fi celula de baza a societatii.

  44. Oamenii se casatoresc adesea pentru religie [pe care o imbatiseaza singuri, si nu fortati]. Eu m-am casatorit pentru ca am intalnit pe cineva pe care am iubit in asa fel incat am vrut sa fac o declaratie de iubire \”pana la adanci batraneti\”. Pentru ca eu imi privesc viata ca pe o poveste, si sper sa fie una frumoasa pe care sa o pot spune nepotilor cand ii duc la culcare.

    Tu care ai scris articolul ai o perspectiva trista, ca si cum ai privi iubirea dpdv ginecologic. Esti atat de circumspecta incat este posibil sa nu ai ocazia sa intelegi de ce sunt fericiti oamenii de obicei cand se casatoresc (in toata lumea, nu numai in Romania).

    Sugestia mea este sa te documentezi mai bine, sa citesti studii sociale si carti de psihologie, inainte sa iti dai cu parerea despre un subiect pe care nici nu ai inceput sa il intelegi, pe langa ca iti lipseste experienta.

    Eu speram sa gasesc un articol documentat din studii sociale si cazuri concrete, ceva in genul asta:
    http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1587273,00.html

    M-a inselat titlul se pare.

  45. Pai cum, de ce???? Nu stiti ? Va spun eu : ne casatorim cand avem vaga impresie ca barbatul ales e numai al nostru si uitam ca are o mama care il vrea numai pt ea ( pt ca dupa ea, nici o femeie nu-i merita baiatul!!!), pentru ca mai apoi sa ne despartim cu toate ca ne iubim reciproc si nici macar motive de despartire nu exista. Dar totusi exista o mama care vrea asta si asta obtine. De aici si bancurile cu soacra si nora
    Bafta

  46. Se vede ca ai o casnicie care te \\\”inspaimanta\\\”(cuvintele tale),pentru ca articolul este slabut si foarte aiurea.Poate candva vei gasi omul potrivit la locul potrivit si sa fii fericita caci se vede ca in casnicia ta nu este decat frustrare si ai uitat ce te-a determinat sa spui da.

  47. Etete ca guralive mai sunteti. Ce mai tura vura, atatea explicatii: va maritati de disperate, de urate, de sarace, de batrane!
    Si dupa aia, cand rasuflati usurate ca v-ati aranjat viata veniti pe aici sa ne povestiti de iubiri marete. Ce sa spun, am o lacrima in coltul ochiului.

  48. Iulia, daca erai putin atenta, vedeai ca am precizat mai sus ca nu sunt casatorita. In rest, in legatura cu aprecierile la adresa articolului meu, n-ar fi stricat niste argumente. Este un articol de opinie, nu pretind ca as detine adevarul absolut, dar se pare ca ceva s-a starnit si sunt improscata cu tot felul de calificative.

    Din pacate, apelul meu pentru sinceritate a ramas fara raspuns…

  49. ne-am casatorit pentru ca asa am simtit, pentru ca voiam sa trecem la un alt nivel al relatiei. casatoria este un moment de maturizare, de asumare a responsabilitatilor.
    iimi pare rau pentru autoarea editorialului deoarece nu a putut cunoaste sentimentele care leaga doua persoane in casatorie.

  50. Draga Iarina,
    sincer, articolul tau m-a deceptionat. M-as fi asteptat la ceva mai de calitate. Este pur si simplu o opinie extrem de personala si de negativa la adresa casatoriei. Citind articolul ma gandeam daca nu cumva de vina este mediul in care te invarti: persoane care nu-ti pot argumenta motivele ce-au stat la baza casniciei lor, numeroase esecuri in dragoste, persoane cu temeri de a-si \\\”oficializa relatia\\\”, etc. Cu sigurantza n-as vrea sa fiu in locul tau. Din fericire stiu sa-mi aleg mai bine prietenii si persoanele ce ma inconjoara.
    De curiozitate am citit toate comentariile. Primele, cele aprobatoare la adresa articolului mi se pareau de-a dreptul ridicole. Insa, din fericire, am observat ca majoritatea comentariilor ulterioare combateau puternic ideile tale si asta m-a bucurat nespus. Cred ca ar fi fost mai bine daca nu ti-ai fi exprimat parerile asa de vehement (mai ales ca nu au o baza solida, ci doar exemple din stricta ta apropiere) ci ai fi lansat o idee, eventual cu un semn de intrebare si ai fi fost dispusa sa accepti si parerile altora. Am prieteni, cupluri, care sunt impreuna de 2-3 ani, care s-au logodit, si toti pentru faptul ca se iubesc sincer, si vor ca toata lumea, toate cunostintele lor sa stie lucrul acesta. Si apoi, iti mai pot da exemplul parintilor mei. S-au casatorit la 3 ani dupa ce s-au cunoscut, insa din prima zi in care s-au vazut au stiut ca sunt facuti unul pentru celalalt. Nu au locuit impreuna, nu au trcut prin nici o faza de \\\”concubinaj\\\” dar iti pot spune cum e relatia lor azi, dupa 26 de ani de casnicie: sunt incredibil de indragostiti unul de celalalt, mama are in fiecare zi flori pe masa iar tata nu pleaca de acasa fara a primi incurajari si un sarut din partea mamei mele. Pe strada nu-i vezi niciodata plimbandu-se fara a se tine de mana. E o adevarata placere sa-i vezi. Si da, am avut multe de invatzat de la ei. Nu spun ca n-au avut greutati, dar si-au jurat odata ca vor fi impreuna la bine si la RAU. Si asta fac, zi de zi, invingand greutatile, iubindu-se, respectandu-se. Stii, cand s-au casatorit prima data religios au facut-o la biserica ortodoxa, pentru ca nu se putea altfel, dar apoi, cand a fost posibil, si-au reinnoit juramintele in fata unui preot catolic, adik in indisolubilitate (pentru totdeauna, Biserica Catolica nu recunoaste divortul), si asta pentru ca se iubeau. Deci, draga mea, dragostea poate sta in continuare la baza casniciei. Daca intr-adevar va iubiti, atunci de ce sa nu va asumati responsabilitatea de a va casatori pentru totdeauna? Stii de ce? pentru ca ink aveti indoieli, pentru ca nu sunteti dispusi sa dati absolut totul pentru relatia voastra. E trist si-mi pare rau pentru voi, dar asta e alegerea voastra.
    In fine, ar mai fi multe de spus insa un sfat ti-as da: data viitoare nu mai generaliza astfel. Nu cred ca cunosti marea majoritate a cuplurilor casatorite pentru a putea trage concluzii referitoare la motivele ce-au stat la baza deciziei lor. Fa mai intai niste cercetari serioase, pe esantioane semnificative statistic, si apoi vino si prezinta-ti concluziile.
    O zi frumoasa in continuare.

  51. Din tot ce am citit m-a amuzat teribil comentariul lui Ghita :)) Inca mai sunt barbati care mai cred ca ne putem casatori si fara sa fim cerute in casatorie? Ca suntem manipulatoare perfecte care nu avem alta dorinta in viata decat sa slugarim un barbat pe care il numim sus si tare SOTUL? Cate pareri pro si contra..ar trebui sa fii fericita Iarina ca s-a agitat atata lume sa iti raspunda. Nu se poate sa nu fi tras concluzia potrivita si sa nu gasesti raspunsul la intrebarea ta, care, dupa parerea mea e foarte simplu. Eu as concluziona asa: Suntem persoane diferite, educate diferit, cu conceptii diferite despre cum ar trebui sa fie viata noastra. De exemplu, o persoana care vede in jurul ei n divorturi, batai si scandaluri nu va fi foarte fricita la gandul casatoriei, in schimb una care a trait intr-un mediu linistit si fericit isi doreste ca asa sa decurga si viata ei alaturi de un sot iubitor si copii frumosi. Insa, mie mi-a placut tare mult o replica a lui Teo Tradafir care spunea: \\\\\\\”Casnicia este o smecherie. Cine este inauntru vrea afara, iar cine este afara vrea inauntru.\\\\\\\” Nu-i asa ca e tare asta? Fete care nu au fost cerute in casatorie isi imagineaza ca ar fi foarte fericite daca ar fi casatorite (sunt chiar disperate, vorba lui Ghita :))) ) Iar cele casatorite invidiaza libertatea celor singure, ar da orice pt clipe de liniste si de relaxare cand sunt cuprinse de griji cu sot, cu copii…Suntem tentate sa ne dorim ce au altele, asta e natura umana. Nu te astepta, draga mea Iarina, sa fie toata lumea de acord cu ideea ta de a trai in concubinaj. Adevarul este acesta: Sunt femei foarte fericite casatorite, si trebuie sa le credem, cunosc cazuri, desi putine. Sunt femei speriate de casatorie, de asumarea responsabilitatilor, de fica terminarii iubirii, sunt femei fericite singure care chiar urasc barbatii. Trebuie sa le credem pe toate. Nu exista un adevar unuic. Toate traim prin prisma experientelor acumulate de noi dar si tragand cu ochiul la cei din jurul nostru insa nu ne putem impune puncul de vedere unele altora. Suntem diferite! Numai bine!

  52. Vad ca nu ma fac inteleasa oricat de mult as repeta: NU AM NEGAT CA EXISTA CASNICII BAZATE PE DRAGOSTE. NU ASTA E IDEEA ARTICOLULUI MEU. Ci doar mi-am exprimat o nedumerire: de ce in ziua de azi sa mai casatoresc oamenii? De ce nu raman in continuare impreuna la fel cum erau si pana atunci? Cu ce sprijina \”hartia\” niste sentimente? Si sunt consternata sa vad ca nimeni nu raspunde intrebarii mele. Toti imi spun ca se iubesc. Bine, bine, eu va cred, dar de ce va casatoriti? Cu ce va implineste? Ce aduce in plus casatoria? Putem sa ne juram ca vom fi impreuna la bine si la rau si fara sa mergem la starea civila. De ce nu e asta de ajuns?

    Ba mai mult, vad ca exista persoane care iau totul in mod personal, reactioneaza de parca i-as fi jignit si sincer sunt nedumerita.

    Mentionez ca nu sunt o persoana religioasa. Asa ca nu am sa simt vreodata nevoia sa ma binecuvanteze preotul dupa o strasnica tocmeala la bisericile considerate de fite.

    @Ariadna, felicitari pentru familia frumoasa pe care o ai. Felicitari pentru curajul de a actiona conform felului personal de a vedea lucrurile.

  53. Si inca ceva: nu sunt sociolog. In concluzie, articolele mele sunt materiale bazate pe experienta personala, pe ceea ce vad in jur, pe ceea ce citesc, fara sa stau cu un maldar de sondaje pe birou.

    Credeam ca acest aspect este clar si ca reiese in mod evident din formularile destul de \”plastice, zic eu, ale articolelor.

  54. Pai daca vrei un raspuns chiar atat de concret, afla ca 80% dintre persoane SUNT RELIGIOASE. Si se casatoresc pentru a nu trai in pacat. Au nevoie de binecuvantarea Bisericii pentru a trai impreuna. Asta este un raspuns care te multumeste si este destul de plauzibil?
    Deci un motiv intemeiat ar fi convingerile religioase. Ma mai gandesc si iti mai zic :))

  55. Dragii mei,

    Dragostea este o mare prostie…………….. cand suferi ca el/ea traieste cu altul(alta) si de tine putin ii pasa…….cand tu pui totul:bani, casa, suflet, iubire (cum ii spuneti voi)………………si el/ea te tradeaza in vazul lumii……..

    Mai are sens Casatoria????? NU………..nu este Religie, la mijloc, nu este sensibilitate, nu este Dragoste, nu este nimic….

    La mijloc sunt interese meschine: ii iau sotul/nevasta alaiua/aleia………….si ma laud……………….dupa care……..ii dau cu piciorul

    TREZITI-VA

    Unde ati citit toate astea………………….va plang de mila

    CAND II FACI RAU CELUI CU CARE AI IMPARTIT ATATEA TIMP DE……………….NR zile, luni, ani……………….

    CUM SE NUMESTE

    dragoste?????????????????????

    Nu mai exista asta din vechi timpuri…………………poate visele voastre………………

  56. Alt motiv ar mai fi atunci cand ai un copil sa aveti toti 3 acelasi nume pentru a nu pune copilul intrebari.Pana la o anumita varsta el nu intelege de ce mami si tati nu au acelasi numa ca si cparintii colegilor lui. Nu poti avea acelasi nume cu sotul si cu copilul decat prin casatorie. Sau …poate …gasesti unul cu acelasi nume cu al tau nu nu mai e nevoie de acte :))

  57. Si ar mai fi…stabilitatea si siguranta. Adica atunci cand alta vrea sa iti ia barbatul tu ii zici: Ia laba ca e barbatul meu! Daca ea intreaba, unde scrie? Ii dai cu certificatul de casatorie in cap :)))
    Scuze pt gresesile de mai sus, dar scriu in viteza..pup

  58. Nu pot spune decat atat: O mare. mare. mare tampenie si absurditate acest articol. Inainte de a scrie asa prostii, ar fi bien ca omul sa se cerceteze pe sine si sa vada daca are cu adevarat ceva de spus si dupa aceea sa puna mana pe pix si hartie sau calculator. Atata. Imi pare rau ca am fost atat de directa, sper ca nu am ranit prea tare pe autoare, dar asta e adevarul

  59. Draga mea Iarina esti intr-o mare inselare si parerea mea de rau este si mai mare atunci cand animi si alte suflete. Tu iti dai cu parerea despre o taina pe care nu ca nu o intelegi (pt ca taina nu se intelege) ci pur si simplu nu ai nici un fel de notiune elementara despre ea. Casatoria, de fapt taina Cununiei pt ca actul de la primarie conteaza doar pt oamenii care intradevar urmaresc cele expuse de tine, se face cu rugaciune si mai mult iubirea despre care tu vorbesti cu o asa mare nonsalanta, este o virtute si vine numai de la Dumnezeu, deci trebuie ceruta, trebuie luptat pentru ea. Neintelegeri au existat si acum 2000 de ani, omul nu s-a schimbat deloc de atunci, pacatul este acelasi dar se manifesta diferit. Istoria garanteaza omului ca nu este vesnic, de unde totusi ideea de vesnicie? Tocmai din nostalgia ei, omul are capcitatea de a recunoaste dragostea adevarata si desavarsita, insa nu este capabil de ea decat cu ajutorul lui Dumnezeu. Vrem sa traim intr-o lume mai buna, insa noi avem numai ganduri de invidie in noi…, vrem sa avem prieteni langa noi care sa ne ajute, insa mandria din noi orbeste pana si cele mai frumoasa zambete…, vrem sa fim iubiti, insa noi nu iubim cu sinceritate…, vrem sa traim vesnic, insa doar prin vorbe ca faptele spun altceva…. Casatoria fara copii este iubire inversata, este iubire in gol, iubire de sinucidere de cuplu… Copii sunt rodul dragostei parintilor, ei sunt urmasii si salvatorii, ei duc vesnicia din parinti mai departe, ei sunt cei care pot scoate parintii din negura… Insa Iubirea desavarsita este numai la Dumnezeu si numai El o da celor care se lupta cu ei insisi pentru a o castiga.

  60. Ai mare dreptate IRINA… pe langa iubirea noastra… motivele enumerate de tine sunt la fel de importante… vreau sa avem numele de familie la fel… eu, el si copil ce o sa vina… poate sa imi ia el numele meu nu e nici o suparare…
    Am avut situatia spusa de tine cu un fost iubit… relatie de 8 ani… sa ne deranjeze o cunoscuta de a noastra… nu cunosc adevarul .. daca el a incercat ceva sau doar ea… dar il tot suna … la un moment dat am raspuns eu la telefon (dupa saptamani de rugaminti sa o faca sa inceteze)… si am \\\”rugat-o\\\” eu sa inceteze cu telefoanele iar ea m-a intrebat \\\” da ce ai acte pe el?\\\” intr-adevar nu aveam…dar asa am ajuns nici sa nu-mi mai doresc acte pe el…
    Acum sunt cu cel mai frumos baiat… care ma iubeste mai mult decat am crezut eu vreodata ca pot sa fiu iubita… nu ne-am casatorit inca… dar vrem sa facem acest lucru la anul… desi suntem de 2 ani nu am avut timp sa pregatim o nunta… dar o sa facem… si maine daca se intampla sa primim vestea ca vom fi parinti…
    Nu as putea sa stau in concubinaj cu el pana la adanci batraneti… pt ca stiu el va fi batranelul de langa mine peste zeci de ani… pt ca stiu ca vom avea copii care sa poarte numele nostru si nu in ultimul rand pentru ca DA cred in D-zeu ( El este cel care ne-a deschis ochii… si ne-a unit destinele).

  61. @Bristena, numai fericire si tot binele din lume ti-l doresc si o viata de familie implinita!
    @Tiberiu, vorbesti foarte frumos despre binele pe care trebuie sa ni-l facem unii altora, dar credinta este in sufletele noastre si o intelegem fiecare diferit, in plus, avem liberul arbitru de a face fiecare ce dorim cu viata noastra , departe de dogme si de reguli inchipuite, iar cuvantul \’pacat\’ e nepotrivit folosit de tine ar trebui sa cauti etimologia cuvantului. Doar Dumnezeu judeca, nu uita asta! Numai bine!

  62. Bun, ce zici tu e adevarat, dar nu vad care-i sensul abordarii istoriste. Casatoria n-a fost altceva decat o polita de asigurare contra viitorului dintotdeauna. Si presiunea sociala de-a te casatori nu-i diferita in esenta ei de legea care impune conducatorilor auto asigurarea. Si iata cum ajung sa scriu un post. M-ai inspirat 🙂

  63. intrebarea ta a starnit contra opinii pt ca fiecare se casatoreste ,din motive diferite,nu cred ca are sens sa iti pui asemenea intrebare e ca si cum ai intreba de ce fac oamenii copii.noi(eu si sotul)ne-am casatorit dupa un an de stat impreuna,eram in italia,ne-am cunoscut in martie ,in aprilie eram deja un cuplu,in aprilie anul urmator am venit in tara si ne-am casatorit.sincera sa fiu noua ne-a prins bine acel an de <concubinaj>pt ca ne-am dat seama daca are sau nu rost sa continuam relatia,nu am facut nunta pt ca nu credem in institutia bisericeasca,dar credem in D-zeu,juramintele noastre au fost auzite si daca nu au avut intermediar un preot.si da noi ne-am casatorit din iubire,care dainuie si azi la 5 ani distanta,(de la casatorie)si 6 de cand suntem impreuna ,cred ca in toti anii astia pot sa numar pe degete de cate ori am stat unul fara altul,tin sa precizez ca eu aveam 20 de ani si sotul 24 cand ne-am luat.iubirea chiar exista daca vrei sa o imbratisezi.bravo irina si sandra.

  64. Aseara vb cu barbate-meu (nu cred ca imi trebuie vreo \\\”foaie semnata si parafata\\\” sa il numesc astfel) despre toleranta sociala. Si vad ca se aplica si aici concluziile.
    Oamenii sunt sub influenta unor practici aplicat indelung si metodic de generatii si nu se mai gandeste nimeni la motivele \\\”din spate\\\”. Daca ne uitam \\\”eta asa de-a lungul istoriei\\\” vom constata acest lucru. Oricine venea cu o gandire \\\”dinafara tiparului\\\” avea de suferit prin marginalizare. Si mai departe… depinde de individ. Sunt uniii care chiar au preferat sa fie ucisi pt principiile si crezurile lor. Si asta doar pt ca a venit cineva cu o idee minunata despre cum sa consolideze puterea in stat, cum sa lege individul de societatea in care traieste and so on.
    App de mariaj: Sta cineva sa se gandeasca daca nu cumva a fost \\\”afectat\\\” de \\\”mitul albei ca zapada\\\”?! Nu! Si cam toate raspunsurile \\\”pro\\\”de aici se refera fixla o seara de party in costumatie specifica. Oh, da! Si la \\\”forever\\\”. Statistic vorbind… nu exista forever..
    App de factorul religios: Acum mai bine de 2000 de ani omul a invatat ca NU are nevoie de intermediar intre sine si \\\”Doamne-Doamne\\\”. A murit Iisus si a aparut biserica,in contextul in care toti crestinii erau alergati si martirizati. Dupa care biserica a devenit o forma de \\\”legare a individului\\\” de societate.Se mai intreaba cineva ceva? Nu.
    Parerea mea este ca multi oameni habar nu au ce inseamna sa traiasca liber, sa nu se simta obligati de nimic si sa puna tot ce le-a fost transmis sub \\\”microscopul gandirii\\\”.
    Si nu-s absurda. Ci doar \\\”pro\\\” constientizare.

  65. articolul acesta e un motiv ptr cei care nu vor decat sa si traiasca viata intr un mod inutil ptr cei egoisti daca toti ar gandi toti asa ar fi un haos total in lume sunt f multe motive ptr care te casatoresti sa fim seriosi un copil nu e un motiv serios?sa cresca cu ambii parintii si sa aiba un nume in fine e un articol aiurea ce sa mai traiti toti in concubinaj o fi raiul pe pamant ce cuvant urat MA DEZGUSTA ARTICOLUL ASTA

  66. Daca as fi citit acest articol acum un an as fi sost de acord. 100%. Pentru ca am avut aceleasi pareri. Si acelasi gen de prieteni, cu relatii care se terminau brusc si dureros. Eu personal sustin perioada \\\”concubinajului\\\” (urasc cuvantul acesta, parca traiesti in promiscuitate). Dar, asa cum oamenii se schimba, si relatiile evolueaza. Iar focul primelor luni este uimitor, dar ai o garantie ca va ramane? Si ca maine vei avea tu acelesi sentimente fata de persoane de langa tine? Ca traiesti doar pentru a te trezi langa ea? Relatia mea a trecut de mult de acest \\\”foc initial\\\” (suntem de aproape 4 ani impreuna) si avem aceleasi sentimente. Si inca ma mai bucur sa ma trezesc dimineata langa el. Si acesta e motivul pentru care ne casatorim. Sa fim o familie. Si nici pe departe ratele acelea atat de amintite :))

    Sa fiti iubite si fericite!
    Sandra

  67. Ce ziceti de dorinta de a avea un copil care sa aiba acelasi nume cu mama si tatal lui?
    Sa fie oare intentionat omis acest aspect? Pentru a face ca articolul sa sune mai bine?

  68. buna…intr-o mica masura sunt de acord cu ceea ce s-a scris in acest articol…dar totushi…de ce concubinaj shi nu casatorie?eu sunt de parere k o casnicie nu o realizezi numai pentru ceva material…astfel de lucruri ni le putem cumpara impreuna fara sa fim casatoritzi. nici nu cred k ne casatorim de frik sa nu ne paraseask cel de langa noi…pana la urma urmei fara casatorie tot te potzi despartzi de persoana iubita, iar dak eshti casatorita exista shi divortzul.
    eu cred k…\”CASATORIA\” inseamna mult mai mult…prin casatorie in fata Domnului doua suflete formeaza unul singur…formeaza o FAMILIE. dak stai in concubinaj mai potzi vorbi de o familie? dak ai un copil…shi acesta este intrebat \”cum te numeshti?\” ce va raspunde k nume de FAMILIE? va purta numele unuia dintre parintzi? NU! pentru k nici acel suflet nu poate fi impartzit k un obiect material…
    vine o vreme in kre te intrebi: ce am realizat eu pana acu? shi? ce raspunzi?…poate o scoala, o facultate shi altceva? un concubinaj? de ce un concubinaj shi nu o FAMILIE? de ce un copil al unui cuplu neksatorit…shi nu un copil intr-o FAMILIE in kre sa aiba parte de iubire, protectzi, eduktzie, fericire. nu zi k nu le-ar avea shi dak nu am fi ksatoritzi…dar e altceva knd itzi spune MAMA…shi TATA…astfel se formeaza FAMILIA!
    asta este parerea mea…pana la urma fiekre are o personalitate. fiekre suntem crescutzi in moduri diferite…cu frik sau nu de Dumnezeu.
    eu cred k este necesara CASATORIA…shi mai bine dak este UNIK in viatza noastra!
    iubitzi sa fitzi iubite shi fericite!

  69. …era un mesaj dragut intr-un film…\”de ce ne casatorim?\” -:\”ne casatorim pentru cineva sa marturiseasca pentru noi,
    ca am fost buni sau rai, dulci sau haini…si pentru ca eu sa marturisesc pentru cineva\”;
    stim prea bine ca noi existam prin celalalt, doar cineva de langa noi ne dovedeste existenta…si daca ne casatorim
    o facem pentru ca asa simtim nu pentru ca trebuie sa ne incadram in niste tipare, la fel si daca nu ne casatorim.
    eu nu m-as casatori decat si pentru dragoste, simplu….

  70. Iarina nu zic k nu ai dreptate si k nu exista persoane kre se casatoresc din motivele enuntate de tn, dar nu e general valabil. Nu sunt casatorita insa am o relatie foarte frumoasa kre ma face sa ma simt implinita si fericita. Si da,ne dorim sa ne casatorim si nu pt k vrem nu stiu ce bunuri, nu pt k suntem religiosi, nu pt k asa se face. Ci pt k este ink o dovada d iubire,nu pt un act…Pt emotiile p kre le ai knd imbraci rokia d mireasa,respectiv fracul, pt nervii p kre ii aduni incerknd sa faci totul perfect, pt mandria de a afirma k aceasta e persoana p kre o vreau alaturi mereu,acesta este sotul meu.Nu pt a poseda,pt k nu poti sa ajungi sa stapanesti un suflet, nu pt siguranta,pt k aceasta nu exista. Pt a petrece timpul impreuna gandindu-ne ce ornamente vrem pe mese sau cum sa arate invitatiile,pt a face ink un lucru impreuna. Aleg in mod neconditionat sa ii port numele si sa ii jur credinta vesnik.Aleg sa arat lumii k iubesc kiar dak nu e el langa mn printr-un inel kre imi sta p deget,pt k peste ani sa imi amintesc d toate astea si sa arat copiilor mei k nu ne-a legat aparitia lor,ci iubirea kre ni se va citi in oki in pozele din album.Pt a arata copiilor mei rude kre poate s-au stins sau cu kre nu mai tinem legatura din diverse motive.Pt mn casatoria este un fel de implinire,un lucru kre iti trezeste tot felul de sentimente,kre iti aminteste in momentle grele de ceea ce v-a unit,iubirea…Ironia este k noi vrem sa facem pasul acesta insa din lipsa d fonduri trebuie sa mai asteptam.Poate ca pare puerila aceasta conceptie,dar dekt sa gasim motive pt a nu ne casatori mai bn am gasi unele pt kre am face-o,nuh?Dekt sa ne consumam energia k poate vrea sa puna mana pe nu stiu ce avere sau vrea inlocuitor pt mama kre sa ii spele chilotii si sa ii gateask,cum daduse de inteles una dintre persoanele kre au postat,mai bn ne dedicam sentimentelor ce ne unesc…
    Spuneai Iarina k de ce ne dorim pasul asta,de ce nu era de ajuns faptul ca ne iubim…Iubirea ce ne leaga este intr-adevar indeajuns…insa asta nu inseamna k dak iubirea e de ajuns trebuie sa nu traim aceasta experienta,sa ne impartasim gandurile si sentimentele si emotiile,sa nu ne fie frik k la dansul miresei ne vom face de ras aratand k nu stim sa dansam…Lucrurile marunte fac viata sa merite…

  71. mie mi se pare o tampenie…intradevar sunt si persoane care se casatoresc,dar prea putine. probabil acestea sunt frustrarile pentru care o sa te casatoresti tu!

  72. Articolul tau e prea radical si lipsit de o analiza concreta a lucrurilor.Te bazezi pe niste sentimente pe care ti le starnesc anumite situatii, in nici un caz realitatea. E adevarat ca oamenii nu se mai casatoresc ca pe vremurile bunicii cum spui tu, mascand acest adevar sub cuvantul \”spontan\” dar , spre deosebire de vremurile cu zestre, azi trebuie sa ne-o facem singure cu munca si staruinta!Normal ca intr-o societate economica si consumatoare ca cea din zilele noaste, mireasa nu se mai fura,ca sa se marite, ci trebuie, ca inainte de casatorie sa petreaca timp in al cunoaste pe viitorul sot, sa cladeasca impreuna ceva unde vor locui,iar ce vor manca e preocuparea cea mai importanta! Asta nu inseamana ca dupa ce au stat impreuna nu trebuie sa se mai casatoreaca, pentru ca spui tu ca ar fi ipocrizie!Aaaa…si la primar poti obtine un statut juridic care e cerut in societate atat pentru tine cat si daca vrei copii.De acord de asemenea ca poti face copii in concubinaj deci hai sa umplem lumea cu bastarzi,si de ce nu, sa avem vreo 3-4 concubini cu care sa acem copii daca mariajul este asa o rusine!

  73. casatoria = familie (cel mai sfant cuvant ) ,ptr mine cel putin!sa convietuiesti cu cineva care nu e de acord din start cu o casatorie in viitor , e clar ca acea relatie din start pleaca de la ideea \\\”ne iubim cat ne iubim si cand apar gretutati fiecare o ia in ce parte vrea\\\”.

  74. Varianta scurta de raspuns este: de FRAIERI!
    Varianta lunge e complicat de explicat, pentru ca nu vedem ca, lucrul in sine iti da fiori..sa iti pierzi liberatea, independenta, toate palesc in fata rochiei albe, invitatiilor, petrecerii, prietenii si familie adunati laolaltatoti celebrand viata alaturi de tine ( e o parte esentiala a vietii noastre) si in final, in fata dragostei. Majoritatea se casatoresc din dragoste, insa nu toti, fiecare are propriu interes, diferit in functie de ce persoana cauta: dragoste, bani, companie,copii etc

  75. Ne casatorim pt ca dorim sa fim iubiti din toata inima si un legamant atat de important ca si casatoria asta ar trebui sa demonstreze. Din pacate traim alte timpuri, in care ne casatorim si uitam sa-l mai iubim pe cel de langa noi asa cum am facut-o cand traiam in concubinaj. Sau poate ca nu uitam, da ne ajuta cei din jur sa o facem spunandu-ne ca suntem casatoriti ca e momentul sa avem responsabilitati (casa, copii, etc) si aici e marea diferenta intre o relatie si o casatorie: responsabilitatile. De aici si rata inspaimantatoare a divorturilor. Azi a fi casatorit nu-ti ofera garantia unei vieti pana la adanci batraneti cu sotul/sotia ta.Tot ce-ti poate oferi casatoria e garantia ca in acel moment persoana pe care o ai langa tine te iubeste din tot sufletul si te vrea alaturi pt toata viata, iar restul depinde doar de cei doi, de cum stiu sa fie umar la umar la bine si la rau. Suntem ingropati in joburi importante, in fuga dupa a face bani si uitam sa fim umani, sensibili, IUBITORI si atunci in caminul nostru nu are cum sa infloreasca dragostea pe care am semanat-o cand ne-am casatorit, ci din contra se ofileste cu fiecare rautate pe care baii ne-o seamana in suflet. Ne amintim in fiecare clipa ca dorim sa avansam in functie, sa obtinem un job mai bun si mai bun si pt asta sacrificam timpul petrecut cu sotia si copii, ca doar avem un certificat de casatorie care-i tine acolo!Imi doresc sa fiu destul de inteleapta cand o sa trec prin asemenea momente si sa stiu sa-mi fac barbatul sa se uite din nou in casa lui, sa-si dea seama de dragostea care il inconjoara si de cata fericire si implinire poate sa aduca aceasta in sufletul lui…Casatoria nu este o buruiana care trebuie inlaturata, altele sunt buruienile care o sufoca si acolo ar trebui sa aruncam cu acuze! A fost o vreme cand am predat copiilor din clasele primare, iar una dintre reguluile de aur era sa nu-i arati nuciodata copilului cum NU se face, ci doar cum este corect, pt ca va retine intotdeauna ce nu trebuie sa faca. Spun asta pt ca e la fel cu toate lucrurile rele pe care le urlam in gura mare in fiecare zi ca si exemple negative, care tocmai pt ca sunt strigate sus si tare , tocmai de aceea se intampla la tot pasul. Nu vreau sa zic ca nu ar trebui sa tinem ascunse problemele , dar scriind articole despre cat de rea este casatoria doar pt ca da bine si se vinde usor tot ce e negativ, nu facem decat un deserviciu umanitatii si pana la urma noua insine. Putine sunt casatoriile care pornesc fara sa existe nici un pic de dragoste, iar daca exista catusi de putin atunci nu are cum sa nu creasca daca oamenii accepta ca exista si pt spirit nu doar pt trup.

  76. Pot sa-ti raspund eu la intrebare: majoritatea nu se casatoresc pentru bucata aia de hartie, ci pentru juramantul in fata lui D-zeu! Si vezi asta, dupa cum se imbraca cei doi: la cununia civila in haine \\\”bune\\\”, iar la cea religioasa ca in povesti cu printi si printese. Nu sunt o persoana extrem de religioasa, dar adevarul este ca religia ne invata sa fim mai buni cu ceilalti, sa ajutam, sa fim responsabili de faptele noastre. Si da, ne place sa adunam in ziua asta magica pe toti cei dragi noua sa se bucure cu totii de fericirea noastra. Si daca inca la noi se fac nunti cu daruri in bani, in alte tari se fac doar cu cadouri. Si am vazut o pereche, amandoi trecuti de 40 de ani, care au trait aproape10 in concubinaj, cu lacrimi in ochi atunci cand si-au jurat credinta in fata Domnului. Si cine zice ca dragostea nu exista, se minte pe sine… Eu si sotul meu am fost prieteni 6 ani (dar nu am locuit impreuna), si avem 9 ani de casnicie cu bune si rele, dar plini de iubire! Imi pare rau pentru cei care vad casnicia ca pe o inchisoare… nu e deloc asa, dar asta inseamna ca inca nu ai gasit persoana langa care sa-ti simti spiritul liber, chiar daca, dupa spusele unui preot, in casatorie, 1 1=1. Si tare imi plac cuvintele rostite la sfarsitul cununiei religioase: iar acum mergeti, pasind cu dreptul inainte si nu uitati: nu mai exista \\\”eu si tu\\\”, ci doar \\\”noi\\\”! Iubiti-va mult!

  77. ……..IUBIREA A FOST…RAMANE…SI VA FII…ATATA TIMP CAT EXISTA DUMNEZEU!!!Hai sa nu-l mai maniem uitandu-ne mereu in curtea altora. Sa ne uitam la noi si faptele noastre . Sa fim noi mai buni si mai iubitori…si uite asa am putea incepe sa schimbam ceva!!! Discutiile sunt de prisos.

  78. Articolul mi se pare foarte cinic. Cine l-a scris lasa impresia ca are multe frustrari legate de subiectul \”casatorie\”. Dar hai sa nu ne inveninam unii pe altii doar ca sa refulam. Eu una cred ca exista sentimente frumoase, cred ca oamenii isi doresc sa se iubeasca iar unii dintre noi mai fac si greseli. Cine suntem noi sa judecam, in fond si in definitiv fiecare doarme asa cum isi asterne.

  79. Cei care continua sa creada in institutia casatoriei, nu doar sa locuiasca impreuna pentru ca se iubesc , au intrat in secolul xxi pe calea cea dreapta si cu gandul la Bunul Dumnezeu. Chiar si cei care se gandesc sa faca acest pas dupa mai multi ani de convietuire cred ca se gandesc tot la puterea divina. Exista liberul arbitru si in modul in care aleg sa traiasca alaturi de partener.Casatoria va exista mereu ca modalitate de convietuire cu adanci semnificatii.

  80. Nu toti se casatoresc ca in secolele trecute stabilind in contractul scris sau verbal zestrea si conditiile casatoriei, si, nu toti se casatoresc ori numai din iubire ori numai din interes.Bunica mea spunea (scuzati expresia) \\\\\\\”casatoria este ca un butoi mare plin cu rahat si deasupra o pojghita cu miere ; cine mananca doar mirea se alege cu rahatul, iar cine amesteca si imbina cele doua elemente se alege cu un rahat dulce!\\\\\\\” Ne casatorim pt ca vrem, pt ca ne dorim , din prea multa iubire sau nebunie……sau pt copilul nostru , pt a nu-l arata nimeni cu degetul, pt a-i oferi familia de care atata nevoie . Concubinajul trebuie sa fie partea fara obligatii in care cei doi vad daca pot \\\\\\\”supravietui \\\\\\\” singurei bucurandu-se de calitatile si defectele celuilalt.Atunci cand nu exista toleranta pt defecte si sunt majore si cand iti merge rau si nu hotarasti sa te desparti, inseamna ca inconstienta primeaza si nu va duce decat la formarea acelei familiii in care copilul si tu insuti vei fi sacrificat. COntractul scris la primarie si incununat de ecoul preotului in sfanta biserica in fata lui Dumnezeu trebuie facut atat din dragoste cat si din ratiune, Ratiunea faptului ca niciodata nu ai facut un pas egoist in care ai tarat pe cineva dupa tine din vanitatea ta inca nesatisfacuta. In casatorie sunt doi oameni care sunt constienti de importanta pasului pe care il fac ,ne luam fara sa ne cunoastem doar din pasiunea de moment aduce de multe ori la suprafata multi monstri in care se reflecta seriozitatea si importanta actului casatoriei ,in schimb daca dupa o relatie de convietuire de mai multi ani divortezi inseamna ca nu ai facut ce trebuia cu toata ratiune……Omul are liber arbitru……..gandire……..limbaj articulat………..pareri si motivatii difereite………insa dorinte comune in a-i fi bine ,a fi sanatos si implinit. Important e sa iti dai seama de ce nu ai vrea sa concretizezi ceva ce se afla in legea nescrisa a existentei umane………prea bunul egoism ca doar imi e comod si bine asa? Articolul e pueril…ganditi-va doar la etapele vietii trecute de cele concretizate cu un prunc, batranii care s-au iubit si au nevoie de ajutorul social sau de pensia de veteran de pe urma sotului sau multe alte cazuri in care cei ce s-au iubit nebuneste ajung neputinciosi dependenti de reducerile de pe urma hartiei pe care scrie contract de casatorie !Binele unei relatii de concubinaj e de suprafata ……….contractul e cu drepturi si obligatii……statul ocroteste familia!

  81. desi nu am citit comentariile, ma simt datoare sa raspund, deoarece eu cred ca a fost dura in articol. eu iti spun sincer, ca m-as casatori si maine pt ca imi doresc o familie a mea…chiar daca am fi numai eu si sotul .
    fiecaruia cum ii place. …cum a fost crescut
    poate comentariul a fost pe dinafara, dar inca o data , scuze nu am citit restul

  82. Eu nu inteleg de ce trebuie sa traim dupa aceste canoane, reguli impuse inca din frageda pruncie si cu care societatea inca se mai lupta? Cei care se casatoresc din dragoste, sunt aceia care o fac la maaaaxim 1 an de cand s-au cunoscut…Casatoriile dupa mai mult timp, sunt cele facute pentru ca \\\”asa trebuie\\\”: avem o varsta, stam de \\\”n\\\” ani impreuna, \\\”ce zice lumea ca noi nu ne-am luat dupa atatia ani\\\”, vrem o familie, o anumita stabilitate…Desi am o relatie de 3 ani, iar la inceput visam amandoi ca atunci cand terminam facultatea sa ne punem pirostriile, acum lucrurile s-au schimbat mult…Am terminat amandoi facultatile, lucram, dar in niciun caz n-o sa ma casatoresc pentru stabilitatea economica pe care mi-ar asigura-o traiul in comun…Observ ca multe tinere din ziua de azi, privesc casatoria ca o rezolvare a tuturor problemelor: \\\”abia astept sa ne luam si sa ne mutam amandoi\\\”. Eu n-as lua-o deloc asa….E f mult de discutat pe aceasta tema…

  83. hahaha, exact pe gustul meu! de multe ori imi pun aceleasi intrebari mai ales cand primesc invitatii. Si hai ca poate trec peste faptul ca oamenii vor sa formeze un cuplu in acte, pana la urma suntem liberi sa facem ce vrem si gandim diferit. Ce ma frapeaza cel mai tare este faptul ca majoritatea mireselos se imbraca aproape la fel, e ridicol.
    Daca voi face pasul asta va fi doar de dragul de a trai o experienta noua, fara sa ma uit inapoi sau sa tin cont de acte atunci cand nu mai simt nimic pentru partener. Ceea ce-mi doresc este o nebunie, o nunta spontana, cu cativa prieteni si atat, asta doar de dragul unei experiente noi.

  84. Nu este adevarat nimic din ce vrea autoarea acetui articol sa ne relateze.Eu am 23 de ani si nu am iubit niciodata dar cred cu adevarat in casatorie,pt ca asta inseamna o familie:sa te simti protejata,iubita,speciala si femeia unui singut barbat.si da,sunt de parere ca trebuie sa stai mai mult cu un barbat pana sa faci pasul,pt a o cunoaste mai bn si pt a vedea dac iti doresti o familie cu aceea persoana.Casatoria e o lege a naturii,care ne face sa fim oameni si sa credem ca inca mai exista anumite valori in care sa investim sufleteste,concubinajul nu inseamna un pas spre modernism si nu spun lucru asta pt ca sunt o persoana care traieste in trecut ci pt ca simt ca ne indepartam usor catre un viitor nesigur,care este alimentat de persoane care uita un lucru important:sa fim oameni si traim in iubire.
    Asa ca da…..casatoria este o lege nescrisa care te face mai implinit si pe care nu o faci de ochii lumi si nici din interes si pe care o faci atunci cand simti ca gasit persoana cu care vrei sa iti petreci restul vieti.
    Pledoaria ta pentru sinceritate este o parere personala,este ceva de genul:lumea se invarte in cerc si tu stai undeva deoparte,refuzand sa intri in cerc si sustinand,ca nu e bine sa intri tu in rundul lumii,ci lumea trebuie sa intre cu tine in rand.

  85. Printre primele comentarii la acest articol cineva a scris despre cum erau casatoriile de dinainte, cele aranjate de mami si tati pt. avere sau mai stiu eu pt. ce motiv, ei bine mi se pare un pic trist ca avem in sfarsit LIBERTATEA de a ne casatori cu cine iubim si unele dintre noi folosim aceasta libertate pt a terfeli acest moment minunat cu sarcasm si scepticism.Suntem feministe la o adica, avem tot dreptul, nu?Parerea mea e ca feminismul asta e tare prost inteles, sa fim egale cu barbatii nu ar trebui sa insemne sa devenim barbati noi insene, ne pierdem tot farmecul si feminitatea si demisticizam totul pana cand totul va deveni rece si steril, oricum sa revin la tema articolului, eu nu sunt casatorita dar voi avea un bebe in curand si sper ca la ceva timp dupa venirea lui bebe eu si partenerul meu ne vom casatori pt. ca ne iubim si pt. ca cel putin eu, nu stiu daca conteaza asa mult pentru el asta, vreau ca impreuna cu toti cei dragi noua care ne-au ajutat si ne-au fost alaturi de-a lungul celor mai importante momente din cuplul nostru sa sarbatorim pt acesta famile care suntem deja si pentru ca daca pot avea aceasta frumoasa iluzie ca voi fi o batranica langa batranelul meu de ce sa ma imi imveninez viata gandindu-ma la un posibil divort?Tin sa mentionez ca partenerul meu e un \\\”occidental\\\” si traim la el in tara, unde chiar dupa casatorie iti pastrezi numele de domnisoara iar traiul in concubinaj iti confera aceleasi drepturi si obligatii ca si in cadrul casatoriei, avem tot ce ne tebuie deocadata, mai tarziu cu ajutorul lui Dumnezeu (iata ca am spus-o, da, cred in Dumnezeu, unele dintre noi ma vor condamna pt asta) ne vom lua si casuta noastra si cu toate astea eu vreau casatoria pt. ca vreau sa adun toate gandurile bune si urarile celor dragi si sa merg mai departe in aceasta relatie avand si aceasta baza.

  86. DA….casatoria este un parteneriat intre sot si sotie….si asa a fost mereu. Am simtit o oarecare nota critica in articolul acesta…care nu mi-a placut. Sunt de acord… conteaza si apartamentul acela pe care il iei dupa casatorie…in multe cazuri nunta e facuta tocmai pentru a avea acel avans initial. Ok. Dar asta nu inseamna ca nu e facuta si din dragoste. Nu cred sa existe doua persoane care sa poata locui impreuna, care sa isi faca planuri de viitor (masina, copii etc) si sa nu fie implicati sentimental. E adevarat…multi spun ca dragostea trece si nu stiu cate studii au aratat ca dureaza numai 3 ani…dar…nu se poate ca de fapt dragostea sa se transforme?…Pentu unii in respect, recunostinta, altii se satura de partenerul lor de viata si ajung chiar sa urasca. Si de fapt de ce ne casatorim? … pentru ca ne dorim pe cineva care sa ne intinda o cana cu ceai fierbinte atunci cand suntem raciti, pentru ca ne-ar placea ca cineva sa ne citeasca un articol dintr-un ziar atunci cand ne-am uitat ochelarii … intr-un cuvant de dragul companiei. Ne obisnuim unii cu altii si chiar nu ma mira cuplurile care se casatoresc dupa 8 ani de relatie. Au ei motivele lor…si nu ar trebui ca noi sa ne intrebam de ce, sau sa cautam vreo explicatie.O fii ceva dubios la mijloc?….nu e treaba noastra.
    Oamenii nu sunt fiinte solitare…iar \\\”dragostea\\\” vine si ne salveaza de la o viata plina de singuratate. Fiecare percepe \\\”dragostea\\\” in felul sau. Altii sunt mai interesati de partile materiale altii de partile sentimentale. Si? Fiecare sac isi are petecul lui. Ce e cu toata emanciparea sec XXI? De ce dintr-o data casatoriile par suspecte? Uau…oamenii se casatoresc si in mediul rural…Oare de ce…multi au facultati….hmmm… ce e cu toata ipocrizia asta? Ne macina neincrederea ?… da…si e un sentiment normal. Nu avem incredere in altii…dar oare in noi insine avem? Tu ai incredere 100 % in tine si in deciziile pe care o sa le iei peste 10 ani? Esti sigura ca ar fii aceleasi decizii pe care le-ai lua acum? Eu nu. Am curajul sa recunosc ca nu am incredere in mine. Am curajul sa recunosc ca nu stiu daca valorile mele morale nu se vor schimba in 10 ani. Nu depinde numai de mine. Depinde si de societatea din care fac parte, de oamenii care ma inconjoara.
    Articolul este bun…dar este gata numai pe jumatate. Este abordat dintr-un punct de vedere mult prea realist. Parerea mea.

  87. Ai dreptate moni 85, pana la punctul in care scrii ca e scris intr-un mod prea realist. Nu mi se pare realist deloc, adica in conditiile in care ea, autoarea a particularizat prin prisma sentimentelor pe care o incearca motivele din care se casatoresc 2 persoane. Este adevarat si ce spune ea, sunt cazuri in care chiar unul din ei nu iubeste decat banul exista si asa ceva dar sa generalizezi spunand ca la toata lumea e asa doar pentru ca ai tu exemple in jur?? Ca ce chestie pentru ca tu ai dreptul sa faci un articol , dezbatut prea mult ?? Am si eu exemple in jurul meu de oameni casatoriti din dragoste, am citit asta pe fetele lor si chiar daca au vrut sa stranga dar mare la nunta asta nu mi-a lasat mie de inteles ca ei s-au luat ca sa isi ia masina , sau casa. Daca vrei sa faci un studiu realist si un articol realist, pai apuca-te de la un capat la celalalt al Romaniei si intreaba fiecar e cuplu casatorit si care urmeaza sa se casatoaresca de ce o face si dupa acest sondaj pot si eu sa iti zic, da draga mea ai dreptate pana atunci nu poti face pe jumatate un articol , aaa si inca ceva mi se pare lipsa de profesionalism sa faci articole subiective ! Mai sustin si multe alte pareri care s-au scris aici dar nu le pot enumera pe toate. Cert este ca eu fac parte din categoria celor care sustin casatoria si a descris-o cineva foarte frumos… Pentru autoare cred ca nu a intalnit iubirea adevarata care sa o faca sa isi doreasca sa fie alaturi uniti prin casatorie.

  88. Este uimitor cat de absurde puteti fi! Doar pentru ca cineva nu vrea sa se casatoreasca nu inseamna ca nu a intalnit iubirea adevarata sau ce bazaconii mai scrieti voi aici!

    Cine nu procedeaza ca voi e in neregula, nu?

  89. alx84, sa stii ca obiectivitate absoluta nu exista. Poate doar in revistele stiintifice. Uneori, nici acolo, intrucat se pacatuieste prin omisiune.

    In al doilea rand, exista un anumit tip de articole numite de opinie sau editoriale care chiar asta exprima: parerea autorului. Daca asta e lipsa de profesionalism, atunci te rog frumos sa le-o spui tuturor editorialistilor de la ziarele noastre.

    In al treilea rand, atunci cand afirmi \”chiar daca au vrut sa stranga dar mare la nunta asta nu mi-a lasat mie de inteles ca ei s-au luat ca sa isi ia masina\” aduci involuntar un argument in favoarea teoriei mele. Ca de altfel majoritatea celor care au postat aici. Am auzit cuvinte precum parteneriat, am auzit motivul \”ca sa-mi aduca cineva o cana de apa\” etc. Toate acestea se refera la nevoile noastre personale, la teama de batranete si nu au ABSOLUT NICIO LEGATURA CU IUBIREA.

    In al patrulea rand, oricine poate sa trateze absolut orice fel de subiect.

    Un sondaj precum cel sugerat de tine nu ar avea niciun fel de relevanta pentru ca 1. respondentii ar trebui sa fie sinceri (vedem bine ca nu sunt) si 2. sinceritatea nu se poate masura, nici verifica.

  90. de ce m-am casatorit?ptr ca eram insarcinata si doream ca toti 3 sa purtam acelasi nume.intr-adevar daca ca nu era certifictul si copilul nu mai eram acum impreuna.asa ca….la dracu cu actul ala ca dragosta nu tine mult.sa dea cu pietre ala care dupa 3 ani mai are aceleasi sentimente ptr partener ca la inceput.niciodata si daca sunteti sinceri o sa-mi dati dreptate.da pamane respect obisnuinta etc dar in nici un caz dragostea si disperarea aia de la inceput pentru care ai face orice

  91. imi pare rau sa vad numai comentarii negative. chiar asa nu mai exista deloc speranta in iubire? eu mi-am intalnit jumatatea si suntem de aproape 4 ani impreuna. locuim impreuna, facem totul impreuna si ne iubim cu aceeasi intensitate ca la inceput. am mai avut o relatie de lunga durata dar nu a fost sa fie, intervenise rutina, obijnuinta dar intamplarea a facut sa imi intalnesc jumatatea imediat dupa despartirea respectiva. avem planuri de casatorie pt k vrem sa fim legati in fata lui Dumnezeu, sa nu mai traim in pacat si pt k vrem sa avem si bebei. nu o facem pt bani sau de gura lumii sau mai stiu eu ce alte motive. o facem pt ca ne iubim. gandurile voastre negative despre casnicie atrag spre voi exact ceea ce va inspra cea mai multa teama: ca nu o sa iubiti niciotata pe cineva pana la sfarsitul vietii si ca nu o sa va casatoriti din iubire. ganditi pozitiv, sperati si viata vi se va schimba. eu vorbesc din propria experienta. numai bine!

  92. Ma casatoresc pt a nu ma simti \\\”curva\\\” (scz pt cuvant) lui. Mai frumos spus, ma casatoresc pentru a-mi pastra demnitatea si respectul de sine. Si pentru a-i da si lui motive in plus sa ma respecte, dincolo de oricata dragoste ar fi intre noi. Nu-mi place ideea de a locui cu iubitul mult inainte de casatorie, ideal ar fi sa ne mutam impreuna la propriu chiar atunci… Insa uneori e mai greu, si-atunci e de inteles. Oricum, de ce sa-i \\\”spal chilotii\\\” (alte motive decat cele de igiena) inainte de casatorie? Din dragoste? El ce face pentru ca eu sa ma simt curata (sufleteste de data asta)? Daca tot pretindem ca ne iubim, hai sa avem curajul sa sustinem asta, sus si tare! Si ce alt mod este mai bun de a ne demonstra unul altuia asta decat prin casatorie?
    La asta se adauga, in mod evident, \\\”problemele\\\” de natura religioasa, copiii cu acelasi nume ca al parintilor, copiii educati in spiritul casniciei de durata (asa cum am fost si eu la randul meu educata).

  93. Toate aveti dreptate in felul vostru
    Va felicit pe toate pentru comentariile date.
    Bravo fetelor!
    Apropo, anul viitor ma marit si eu . De ce?
    Suntem doar de 1 an impreuna eu si iubitul meu, dar ne iubim, ne respectam, ne completam, ne e bine impreuna si pentru a ne fi si mai bine, sufleteste vorbind, ne vom uni destinele.
    Va pup pe toate!

  94. Like 10.ad1na
    Ne casatorim pentru ca avem certitudinea ca am intalnim persoana cu care dorim sa ne petrecem restul vietii..sa ne crestem copiii (nu doar sa-i concepem), nu pentru a avea certitudinea ca v-om pastra alaturi o anumita persoana pe care o consideram potrivita.
    104. newlookvaly presupun ca esti divortata, alcoolica..etc
    Bun articol..din punct de vedere al indoielilor pe care le genereaza

  95. Draga mea,

    Iti voi raspunde la cateva interbari. Scurte si la obiect.
    \”Am inteles, nu v-ati casatorit de dragul creditelor, v-ati casatorit din iubire. Dar de ce?\”
    -Te casatoresti pentru a face juraminte in fata lui Dumnezeu ca vei iubi acea persoana pana in vecie. Ca te desparti si iti incalci juramantul e altceva…
    – Te casatoresti pentru stabilitate, ca sa te tranformi din doi in unul. Dupa casatorie totul este al vostru, in concubinaj esti separat. Si nu ma refer doar la partea materiala ci si la cea spirituala. Atat partea religioasa -spirituala cat si legea spune asta. Nu nu poti pleca usor din casatorie, tocmai pt ca ai jurat. Cei care renunta usor sau triseaza inseland, nu constientizeaza ce este nunta. Atunci cand iubesti nu iti incalci juramantul! Daca o faci inseamna ca nu iubesti si ai facut nunta doar \”ca asa se spune ca e bine\”
    – Te casatoresti pentru ca vrei sa il duci pe celalalt in iubirea absoluta. Nu, casatoaria nu este pentru a fi tu fericit , ci de a il face pe celalalt fericit. Cu alte cuvinte, tu trebuie sa fii placuta sotului si sotul tie si iubirea reciproca, doar asa devine iubirea absoluta. Si nu… fara casatorie, doar in concubinaj nu poti promite celuilalt absolutul, poti doar sa-i spui \”te iubesc, dar nu pot declara acest lucru in fata lui Dumnezeu si a celorlalti pentru ca nu ma simt pregatit/a sau nu stiu daca esti tu cea/cel cu care sa fac pasul\”. Cei care se casatoresc dupa concubinaj o fac pentru stabilitate. Pentru ca simt ca nu este de ajuns concubinajul. Sau pentru ca unul insista si celalalt se conformeaza, dar nu constintizeaza valoarea casatoriei.

    \”Daca tot va iubeati, nu era de ajuns?\”
    Tu te multumesti cu jumatate de sarut? sau jumatate de noapte de amor?sau cu jumatate din dragostea parintilor? sau jumatate de aprecieri atunci cand depui o munca grea? Atunci de ce te-ai multumi cu un concubinaj?
    Asa e si casatoria, o munca grea pe care trebuie sa o duci in spate. Dar trebuie sa intelegi valoarea ei. Si relatiile sunt o munca grea de intretinere a dragostei si bunului mers al iubirii, dar nu apartii celuilalt. Te multumesti cu jumatate de iubire marturisita pe care ti-o spune doar tie, care la cel mai greu pas poate fi aruncata la gunoi. De ce? Pentru ca nu a avut curajul sa jure in fata lui Dumnezeu iubirea, pentru ca nu a promis nimanui iubire vesnica si nici nu are ce sa respecte din moment ce nu a jurat. Pentru ca gasesc mereu motive cei care nu sunt maturizati si nu vor responsabilitati. De ce sa isi incalce juramantul? Mai bine in concubinaj, nu? Pentru ca e o responsabilitate prea mare casatoria, pe care nu si-o asuma pentru ca iubirea e putina. Sau daca e iubire adevarata, e un las/a si un/o egoist/a care prefera comoditatea.
    Eu sunt o concubina si iti spun ca e trist atunci cand il prezinti pe El, drept doar prietenul tau dupa patru ani de relatie, cand tatal lui te priveste ca o fata si nu ca sotia lui, cand esti privita de toti din jur ca pe prietena Lui, si nu ca cea cu care isi imparte viata- \”sotia\”, pentru ca nu ai numele lui si nu esti decat o ea – concubina Esti doar prietena lui si atunci simti ca iubirea pentru el nu este de ajuns.
    Draga mea, casatoria inseamna dragoste, iar daca nu esti dispunsa sa o oferi in absolut, nu te casatori si nu da sperante celuilalt. Incheie o relatie de concubinaj daca tu iti doresti mai mult decat o iubire spusa in vant si daca pentru tine este prioritar sa apartii cuiva in adevarul sens al cuvantului, nu doar vorbe.
    Cei care se casatoresc dupa concubinaj, o fac ori la insistentele altcuiva, ori pentru ca cei doi simt ca trebuie sa isi declare iubirea pentru a fi impacati si a trai in liniste. In concubinaj in afara de problemele comune ale unui cuplu casatorit, apar si sentimentele de nesiguranta, lipsa de stabilitate, depresie, toate ducand la mortea dragostei celor doi… Apoi apar certurile…
    Inchei cu o intrbare pe care ti-o pun tie si vreau un raspuns sincer de la tine:

    Daca tot va iubiti, de ca sa ramaneti in concubinaj si sa nu va jurati iubire si credinta unul altuia in fata tuturor si al lui Dumnezeu? Cumva pentru ca nu sunteti siguri de iubirea acesta?

  96. Daca tot va iubiti, de ce sa ramaneti in concubinaj si sa nu va jurati iubire si credinta unul altuia in fata tuturor si al lui Dumnezeu? Cumva pentru ca nu sunteti siguri de iubirea acesta?

Lasă un răspuns la Raluca Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.