Privind tarile baltice de la sud la nord, Letonia e cea din mijloc. Deasupra ei e Estonia, iar dedesubt Lituania. In est are un vecin nebaltic, Rusia, iar in vest o mare cat se poate de baltica, si anume Marea Baltica. Capitala Letoniei, Riga, e cel mai mare oras baltic, avand aproape 750.000 de locuitori, o treime din populatia tarii. Tara a devenit independenta fata de URSS in 1991, dupa ce facuse vreme de 50 de ani parte din acest imens stat.
Primul popor care si-a instaurat dominatia asupra livilor, localnicii ocupanti ai teritoriului de azi al Letoniei, a fost, la inceputul secolului XIII, cel german, care si-a atribuit nobila misiune sa-i crestineze pe bastinasi. In numele crucii, germanii au exterminat inclusiv cel mai razboinic trib baltic, tribul prusac. Dupa aceea, i-au luat si numele. Cand auzim azi de prusi, gandul ne duce la un neam germanic. Iata ca e asa si nu-i asa.
Riga are o varsta venerabila, fiind fondat in 1201, cand episcopul de Bremen, Albert, a fost detasat cu serviciul aici, devenind episcop de Riga. Asezat in Golful Baltic si la varsarea acolo a raului Daugava, Riga a inflorit datorita comertului si a devenit, in mai putin de un secol, membru plin al Ligii Hanseatice. Vreme de aproape sapte secole, germanii si-au exercitat autoritatea asupra importantului port, pana ce Letonia a cazut sub ocupatia Rusiei tariste. N-a stat mult si si-a declarat independenta, in 1918, cand Rusia era deja bolsevica, pentru ca-n 1940 s-o piarda din nou si sa intre in componenta URSS. In 1990-1991, tarile baltice au dus lupte adevarate sa se smulga din Uniune. De 22 de ani, Letonia e un stat liber si cu un nivel de trai peste cel al Rusiei. De altfel, 45 % din populatia Rigai e formata din rusi ramasi aici sau sositi dupa 1991.
Ca orice urbe venerabila si care se respecta, Riga are si un oras vechi inclus de UNESCO in patrimoniului mondial cultural. Spre deosebire de alte asezari baltice, partea noua a Rigai e prea putin marcata de arhitectura sovietica, remarcandu-se in schimb prin stilul Art Nouveau. Din partea medievala, cladirile cele mai reprezentative sunt Domul si Biserica Sfantul Iacob, ambele ridicate in prima jumatate a secolului XIII. Iar daca New York-ul a avut gemeni, Riga are tripleti: Cei trei frati e denumirea a trei case medievale lipite, in care probabil au locuit cu familiile lor reprezenanti ai unei bresle mestesugaresti anume. Intr-una dintre case salasluieste acum Muzeul de Arhitectura. Arhitectura veche se impleteste cu locurile noi. In centrul vechi exista si hoteluri moderne. Exista o casa medievala care arata, dupa fatada, ceea ce si este. Ea are si o foarte larga curte interioara cu restaurante si cafenele, magazine de suveniruri, chiar si un muzeu. Apropo de suveniruri: chihlimbarul e un chilipir pe aceste meleaguri.
Stilul Art Nouveau, de care vorbeam, a fost implementat in Riga la sfarsitul secolului XIX. In special strada Alberta, numita dupa primul episcop, pastreaza exponate ale genului: cladirile au forma literei U si gradini interioare.
Copiii se vor simti de minune in Riga fiindca au parcul de distractii Go Planet, unde pot participa chiar si la raliu in miniaturi ale masinilor de formula unu. Mai poti sa faci pe raul Daugava ceva ce pe Dambovita n-ai posibilitatea: sa te plimbi cu vaporasul.
In ce priveste cazarea, toate referintele de pe forumurile de turism sunt bune. Pensiuni, hoteluri de toate categoriile, personal tanar, amabil si vorbitor de engleza. Un lat e mai puternic decat un euro. 1 lat = 1,4 euro. Vorbeam de moneda letona. Cursul difera mult de la o casa de schimb la alta. Nu va repeziti la prima, mai ales daca e vorba de cea de la aeroport (exista cursa directa, prin Tarom, Bucuresti – Riga), si sa stiti ca iesiti mai castigati daca schimbati o suma mai mare. Cam cat aveti de gand sa cheltuiti.
Si era sa uitam de cladirea cea mai amuzanta din Riga: Casa pisicilor negre. Cu mai bine de o suta de ani in urma, in ea locuia un leton caruia afacerile ii mergeau bine, dar avea un of: ca nu putea sa intre in breasla negustorilor. Breslele, ca organizatii, erau exclusiv ale germanilor. Intamplandu-se sa locuiasca peste drum de Casa Breslelor, omul si-a pus pe acoperis doua statuete infatisand cate o mata cu coada arcuita si posteriorul indreptat catre resedinta nationalistilor breslasi nemti. Legenda spune ca nemtii s-au sucit in hotararea lor conditionandu-l pe leton sa faca acelasi lucru cu pisoii.