Muzeul National al Taranului Roman va asteapta marti, 24 iunie 2014, de dimineata si pana spre miezul noptii, in curtea Institutului Francez din Bucuresti, pentru a sarbatori Sanzienele sau Dragaica si Ziua Universala a Iei, cu expozitie de ii din toate zonele Romaniei. Muzici si povestea Sanzienelor, ateliere de creativitate cu lecturi, proiectii… stele si mistere y compris.
Program:
10.00 – 24.00 – in curtea IFB: ii de sarbatoare si camasi de lucru, ii cu poale si ii fara poale, ie cu altita separata si maneca lunga, prinsa printr-o bentita, ii ciupag, ie de mireasa cusuta din marchizet si brodata cu matase alba, ie pe panza de casa, cu brezarau, ii cu margele, ii cu fodori la maneci, camasi cu barburi si camasi incretite la gat…
de la 12.00 si de la 16.00 – ateliere de creativitate pentru copii
18.00 – Sanzienele si miezul verii, o scurta cuvantare etnologica sustinuta de Paul Drogeanu, etnolog
20.00 – lectura din Noaptea de Sanziene de Mircea Eliade, cu actrita Adriana Mocca
20.30 – recital Maria Casandra Hausi, Marturii strabune,/b>: cantece stravechi din Maramures, doine de dor, de dragoste si hori pastoresti, prezentate sub forma unui monolog muzical, partile cantate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povete pentru cel ce vrea sa-nvete…
21.30 – proiectie de filme de arhiva
Intrarea este libera.
Parteneri: Institutul Francez din Bucuresti, Chez Elvire
Parteneri media ai MNTR: Radio Romania, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania International, Radio Romania Bucuresti Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.
24 iunie: Sfantul Ion de Vara; Sanzienele (Dragaica)
24 iunie e alta sarbatoare compusa din straturi. In functie de zona, unul sau altul dintre straturi are rolul principal. In Bucovina, de pilda, Sfantul Ion de Vara se bucura de o tinere speciala, fiind identificat cu Sfantul Ioan cel Nou, ale carui moaste se afla la Suceava. Oamenii merg acolo in pelerinaj. Exista texte scrise care se refera la minunile acestui sfant – cum a pedepsit el, pe ecleziarhul care a furat din darul oamenilor pentru biserica. Legende transmise pe cale orala povestesc cum Sfantul era pastor si tatal lui il vedea des stand cu privirile pierdute spre cer, rugandu-se si razand. Odata l-a intrebat ce vede, si baiatul i-a spus sa-si puna piciorul peste piciorul lui. Atunci tatal a vazut cerul deschis si pe Dumnezeu tinand in mana tunetul care arata ca un bici impodobit cu flori. In alte locuri, greutatea sarbatorii este data de relatia cu Sanzienele, niste zane bune care zboara noaptea prin vazduh. Mai ales in noaptea dinspre sarbatoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sanatate. Devin rele numai daca le supara oamenii.
De Sanziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sanziene si isi impletesc din ele cununi si cingatori.
Cingatorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri si cosmetice. Cununile se pun pe casa, fiecare membru al familiei are cununa lui. Dupa felul in care se usuca, sunt luate de vant sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va casatori, cine va muri.
De Sanziene se strang plante de leac. Pana la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vraji. In aceasta noapte gasesti mai usor iarba fiarelor care descuie lacate. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este asa: iei un lacat, il legi cu o sfoara si il tarai dupa tine prin iarba, noaptea in camp. Cand auzi ca s-a desfacut, inseamna ca lacatul a dat peste iarba fiarelor. De Sanziene este interzis sa te scalzi.
In alte locuri din tara, sarbatoarea se numeste Dragaica. Cateva fete frumoase se fac Dragaici. Una dintre ele se imbraca in mireasa. Ea are puteri deosebite, da bob graului, miros florilor… Dupa ce a fost Mireasa – Dragaica, fata nu se poate casatori timp de trei ani. De trei ani are nevoie sa se curete de fortele luminoase cu care s-a impregnat intr-o singura zi! O alta varianta de Dragaica se face cu patru fete, dintre care doua imbracate barbateste.
Irina Nicolau – Ghidul sarbatorilor romanesti (Humanitas, 1998)