fbpx

Mausoleul din Halicarnas

Sper sa nu va suparati daca indraznesc sa va conduc si pe coasta sud-vestica a Asiei Mici, la mai putin de 110 kilometri spre sud spre Efes. In cazul in care nu ati ghicit cu ce intentie va indrept intr-acolo, va spun ca dintre cele 7 Minuni ale Lumii Antice, am ales pentru acest articol Mausoleul din Halicarnas.
Pentru inceput este necesar sa va adresez o intrebare: „Stiti ce este acela un mausoleu?”

Raspunsul pe care l-ati dat este, cu siguranta, corect: un mormant ! De-a lungul timpului, au fost construite mai multe, dar numai unul a devenit una dintre minunile lumii. Este vorba de mormantul din Halicarnas, construit din porunca regelui Mausol al II-lea in secolul 4 i.Hr. El si-a dorit ca monumentul sa fie terminat pana la moartea sa, dar, din pacate, nu s-a reusit. Regele a murit in anul 353 i.Hr., iar mausoleul a fost terminat patru ani mai tarziu. Conform vechilor manuscrise, mausoleul a fost construit in patru etape si timp de zece ani, la el au lucrat mii de oameni. Mormantul trebuia sa simbolizeze puterea si maretia regelui Mausol si, deoarece insusi regele si-a dorit sa fie cea mai frumoasa cladire din lume, nu a facut deloc economie atunci cand a investit in constructia care ii poarta numele.

Citeste si:  Zambia, paradisul salbatic

Pe un soclu inalt, de cinci trepte, cu dimensiunile de 39 de metri lungime si 33 latime, se gasea un suport lung de 33 de metri, lat de 27 si inalt de 22 de metri. Pe acesta se inalta templul funerar propriu-zis, sustinut de 39 de coloane, avand 39 de metri fiecare, singura parte ce amintea arhitectura greaca traditionala. Imediat, deasupra acoperisului, se mai inalta o piramida cu 24 de trepte, pe al carei varf trunchiat era asezata cvadriga. Cu o inaltime totala de 49 de metri, mausoleul ar fi putut rivaliza in zilele noastre cu o cladire cu 16 etaje. Mana omului nu a distrus cel mai celebru monument funerar al Antichitatii, al carui nume a devenit generic pentru toate marile morminte construite mai tarziu. Marii cuceritori, cum ar fi Alexandru cel Mare, care a cucerit orasul Halicarnas in 334 i.Hr., au crutat monumentul si l-au tratat cu respect. De-abia in secolul al XII-lea d.Hr., un puternic cutremur a distrus monumentul, rezervandu-i o soarta trista…

Citeste si:  „Spargatorul de nuci” aduce Craciunul la Grand Cinema & More

Din pietrele ramase, membrii Ordinului Cavalerilor Sfantului Ioan, au construit o cetate ampla in apropiere. Cavalerii au descoperit si camera mortuara a lui Mausol si a Artemisei, dar au fost nevoiti sa se retraga pentru ca incepuse sa se inopteze. A doua zi, cand s-au intors la sarcofag, acesta era deschis si pradat. Sapaturile arheologice incepute in secolele XVIII – XIX au adus la lumina fundatiile cladirii, dar si cateva statui si sculpturi care nu fusesera distruse sau furate. Printre obiectele descoperite, au fost si statuile infatisandu-i pe Mausol si pe sotia sa, Artemisa, statui care din anul 1857 au fost transportate la British Museum, unde pot fi admirate si astazi.

Iar cei care cauta o placere melancolica in a vedea ravagiile timpului sunt asteptati in Halicarnas (astazi Bodrum), care este, de asemenea, si orasul natal al lui Mausol, unde vor putea admira putinele ramasite originale ale mausoleului.

Un comentariu
  1. Chiar nu stiam ca denumirea de mausoleu se datoreaza acestui mormant al lui Mausol. Imi place aceasta serie de articole care ne apropie de cultura mondiala antica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.