Tara verde nu doar prin drapelul sau, Irlanda e o insula la propriu si o insula de independenta intre teritoriile Regatului Unit al Marii Britanii. Relaxati si prietenosi, locuitorii ei nu pregeta sa le sara in ajutor turistilor, de la a le da o informatie asupra unui obiectiv pana la a le tine de urat ore intregi, cu bere sau whisky in fata, intr-un pub aflat in tara lui de origine.
Castelele medievale, decorurile in care n-a intervenit mana omului, muzeele, cartierele cu intensa viata de noapte sunt destinatii irlandeze din care orice strain care viziteaza tara are ce sa aleaga. Ar fi pacat ca, ajuns in Irlanda fie si pentru doua zile, sa petreci intreaga vreme intr-o singura asezare, in capitala Dublin, spre exemplu. Distantele de pe teritoriul tarii nu sunt lungi, oricum ai lua-o, iar atractii pentru vizitatori sunt in toate regiunile. Pentru cei care detesta verile caniculare, Irlanda e o varianta fericita. Verile irlandeze sunt, in ce priveste clima, cam ca primaverile romanesti, doar ca nitel mai ploioase. Iernile la ei sunt mai blande ca la noi.
Oraselul Kilkenny e Sighisoara Irlandei: asezare medievala. Astazi insa nu trebuie sa ai rang nobiliar ca sa iei parte la petreceri si distractie, sa te bucuri de festivaluri. In tinuturile Galway si Clare, castelele medievale si-au schimbat, dupa secole, interioarele, si asteapta vizitatori preschimbate in hoteluri de lux.
Langa Drogheda, locul numit Bruna Boinne pastreaza morminte compartimentate vechi de 5.000 de ani. Chiar si stafiile celor ingropati or fi murit de-atunci… Un loc sumbru e temnita Kilmainham Gaol, unde au fost executati, in 1916, conducatorii luptei irlandeze impotriva Marii Britanii.
In peisaje naturale de exceptie se regaseste, cat e strict necesar, si interventia umana. In tinutul Clare, renumit pentru rocile sale calcaroase, pot fi vizitate doua mii de forturi vechi de piatra. (Si daca tot am ajuns in Clare, aceasta este regiunea unde se asculta muzica irlandeza traditionala.) Peninsula Iveragh – peninsula in insula! – e inconjurata de drumul numit Ring of Kerry, lung de 180 de kilometri, oferind decoruri variate si nespus de pitoresti. Insula cea mare e inconjurata de insule mai mici. In cea numita Garinish exista niste splendide gradini italiene. Irlanda nu e ca Norvegia, dar un fiord tot are. Unul singur, in portul Killary.
In Dublin, biblioteca Chester Beatty, burdusita de tomuri seculare, atrage ceva turisti, nu mai multi insa decat magazinul fabricii de bere Guinness. Bineinteles, nu e un magazin in care dai banii, primesti marfa si bonul fiscal si pleci. Aici afli istoria celei mai populare beri irlandeze.
Irlanda detine cele mai multe premii Nobel pentru literatura pe cap de locuitor. Patru premii, populatia actuala fiind de tot atatea milioane de locuitori. Laureatii sunt: William Butler Yeats, George Bernard Shaw, Samuel Beckett si Seamus Heaney. Apoi, James Joyce se numara printre cei mai de seama scriitori nedistinsi cu Nobelul, e un nedreptatit. Jonathan Swift, tatal lui Gulliver, a murit cu un secol si jumatate inainte sa se inventeze marele premiu. Nici surorile Bronte nu au apucat vremurile, ele fiind nascute in Anglia, dar irlandeze dupa tata. Oricum, trei scriitoare pe jumatate irlandeze inseamna o scriitoare irlandeza si jumatate!
La Bram Stoker voiam sa ajungem aducand vorba despre reprezentantii literaturii irlandeze. El e celebru ca parinte al personajului Dracula. Dupa perioada de viata, ar fi putut lua Nobelul, dar nu s-ar fi pus problema nici dac-ar fi trait, precum Dracula al sau, vesnic. In semn de gratitudine pentru contributia lui la fixarea Romaniei pe harta turistica internationala, orice roman ajuns in Dublin va trebui sa viziteze Muzeul Bram Stoker.