fbpx

INTERVIU – Nicu Covaci m-a umilit si pe scena, si in viata personala (Mircea Baniciu)

Mircea Baniciu, care va lansa, pe 3 decembrie, a doua partea a Best Of-ului său şi va susţine un concert în Bucureşti, la Sala Palatului, a mărturisit, într-un interviu pentru NewsIn, că s-a simţit umilit, atât pe scenă, cât şi în viaţa personală, de fostul său coleg din Phoenix, Nicu Covaci.

Reporter: Ce găsim pe noul album?

Mircea Baniciu: Noul album înseamnă, de fapt, patru CD-uri, cu titlul „“Baniciu – vinyl collection”. Am adunat pe ele variantele originale ale unor piese de pe albumele „TristeÅ£i provinciale” (1981), „Ploaia” (1984), „Secunda 1” (1988) ÅŸi „Secunda 2” (1992), dar ÅŸi o piesă cu caracter autobiografic, „Merg mai departe”, pe text de Dinu OlăraÅŸu, care va putea fi descărcată gratuit de pe site-ul meu oficial.

R: Despre concertul de la Sala Palatului? Am înÅ£eles că le pregătiÅ£i fanilor un fel de Baniciu & friends…

Mircea Baniciu: M-am gândit ca acest eveniment să cuprindă piese din etapele importante ale vieÅ£ii mea artistice. Cele din ipostaza de cantautor, din cea de solist la Pasărea Colibri, apoi din perioada Phoenix. Concertul va avea ÅŸi o a patra parte, în care va cânta ÅŸi fiica mea, Ana. Eu voi fi pe scenă alături de membrii trupei Pacifica – Teo Boar, Cristi Iorga, Marian Mihăilescu ÅŸi Vlady Cnejevici, dar am în vedere ÅŸi alÅ£i invitaÅ£i ÅŸi prieteni dragi, care vor cânta alături de mine, din trupa Pasărea Colibri, de exemplu. Din Phoenix îl voi avea alături pe Josef Kappl, unul dintre cei mai serioÅŸi ÅŸi mai bine pregătiÅ£i membri al trupei, din punct de vedere muzical. Mi-aÅŸ fi dorit să fie la concert ÅŸi alÅ£ii din componenÅ£a veche a trupei Phoenix. Din păcate, nu au răspuns invitaÅ£iei mele…Vor urca însă pe scenă prietenii Mircea Vintilă ÅŸi Ioan Gyuri Pascu.

Citeste si:  Cum sa faci fata stresului

R.: Cine a îndrumat-o spre muzică pe Ana, fiica dumneavoastră?

M. B.: Spiritul moştenit de la tatăl ei, ca să spunem aşa. Părinţii mei nu m-au deranjat niciodată în alegerile mele, aşa că o las şi eu, la rândul meu, liberă, ca să-şi aleagă drumul. Eu aş spera, totuşi, să nu facă o carieră muzicală, pentru că ştiu ce complicată poate fi această alegere pentru o femeie. Există lucruri mai importante pe care ea se concentrează în prezent, cum ar fi limbile străine. Ana este elevă la liceul german. Pe de altă parte, cred că am o fiică foarte înzestrată şi că talentul ei muzical va putea fi pus oricând în valoare.

R.: Cum comentaţi răcirea relaţiilor cu Nicu Covaci şi despărţirea de Phoenix, trupa în care aţi fost colegi?

M. B.: Până în 1990, am acceptat condiÅ£iile lui Nicu Covaci. Acum nu le mai accept. Am fost singurul care a dus stindardul trupei Phoenix, cât au lipsit ei din Å£ară. M-am simÅ£it umilit de Nicu Covaci, ÅŸi pe scenă, ÅŸi în viaÅ£a personală. După „Andrii Popa” nu mi-a mai fost cântată nici o piesă. Am avut parte ÅŸi de umilinÅ£e financiare. Au fost multe motive care au determinat această despărÅ£ire.

Citeste si:  Agenda pentru timpul liber: 9 - 15 februarie

R.: Se mai poate vorbi acum de o împăcare cu cei de la Phoenix?

M. B.: Ca să vă răspund la această întrebare, am să vă relatez ce i-a răspuns David Gilmour, de la Pink Floyd, unui reporter care l-a întrebat dacă mai este posibilă o reluare a relaÅ£iei cu Roger Waters: „ÃŽn acest moment, conferinÅ£a de presă a luat sfârÅŸit”. TotuÅŸi, în acest concert, ca ÅŸi cu alte ocazii, încerc să deschid cutiile cu rezerve nebănuite, pe care le-am folosit ori de câte ori a fost nevoie. ÃŽncerc să fac posibil un dialog, măcar la nivel de invitaÅ£ie, de intenÅ£ie…

R.: Aţi alternat, în carieră, rolul de solist al unei trupe cu cel de compozitor şi cântăreţ, pe cont propriu. Care vi s-a părut mai potrivit firii dumneavoastră?

M. B.: Mi-am dorit să concertez în spectacolul de pe 3 decembrie alături de membrii formaÅ£iilor în care am cântat de-a lungul timpului. Cu muzicanÅ£ii e mai complicat, însă trebuie să le asiguri existenÅ£a într-o trupă. Am preferat, cumva, de-a lungul timpului, ipostaza de cantautor, cariera solo, pentru că mi-a fost mai simplu aÅŸa, măcar din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă însă că n-o să-mi fie mereu dragă perioada în care am cântat cu Phoenix, cu Pasărea Colibri…

Citeste si:  Midnight in Paris – adevarata comedie romantica

R.: Aveţi un blog, pe care apar relatări despre activitatea muzicală, despre relaţiile cu membrii trupelor în care aţi evoluat. Aţi simţit că vă este necesar, în showbiz-ul de astăzi?

M. B.: Am lansat blogul când am fost nevoit să plec din trupa Phoenix ÅŸi am ÅŸtiut că din „partea opusă” vor veni păreri ceva mai urâte. Am vrut ca prietenii ÅŸi fanii mei să ÅŸtie, astfel, ce se întâmplă cu mine. ÃŽn plus, cred că e important să comunici, în general. Nu mi-a plăcut niciodată să stau ascuns, iar un blog mi se pare una dintre cele mai importante modalităţi de a comunica, de a fi prezent.

R.: Dacă ar fi fost posibil să invitaÅ£i la concert ÅŸi vedete ale muzicii internaÅ£ionale, pe cine aÅ£i fi „convocat” pe scenă?

M. B.: Mi-ar fi făcut mare plăcere să îi am în spectacol pe Sting, Peter Gabriel şi membrii formaţiei Led Zeppelin.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.