Maria Schottenius, coordonatoarea paginilor culturale din cotidianul suedez „Dagens Nyheter”, avansează pentru prima oară pe lista posibililor laureaÅ£i Nobel 2008 numele scriitoarei germane de origine română Herta Müller, potrivit AFP.
Cu o săptămână înainte de anunţarea laureatului Nobel pentru literatură, mediile literare din lume au lansat speculaţii privind numele celui care va primi distincţia.
Academia Suediei a anunţat, oficial, că numele premiatului Nobel pentru literatură va fi cunoscut joi, 9 octombrie, aşa cum era prevăzut, punând capăt astfel disputei dintre Horace Engdahl, secretarul permanent al Academiei şi oamenii de litere din Statele Unite, informează AFP.
Într-un interviu acordat pe 1 octombrie, Engdahl afirmase că data anunţării laureatului pentru literatură ar putea fi decalată, membrii juriului neajungând la un acord în privinţa finalistului.
Presa suedeză vehiculează numele romancierului Jean-Marie Gustave Le Clézio, laureat al premiului Renaudot în 1963, dar ÅŸi pe cel al algerienei de limbă franceză Assia Djebar (Fatima-Zohra Imalayen). Kerstin Lundberg, specialist în literatură pentru radio-ul suedez, îl vede pe francez favorit în cursa pentru Nobel, mai ales că „FranÅ£a nu a mai câştigat premiul de mult timp.”
Coordonatoarea paginilor culturale din cotidianul suedez „Dagens Nyheter”, Maria Schottenius, pune pe lista posibililor laureaÅ£i ÅŸi numele scriitoarei germane de origine română Herta Müller.
AlÅ£i autori despre care se vorbeÅŸte în mediile literare, ca fiind pe lista scurtă a Nobelului, sunt poetul sirian Adonis (Ali Ahmad SaÄd), americanii John Ashberry ÅŸi Philip Roth, israelianul Amos Oz ÅŸi chiar peruvianul Mario Vargas Llosa.
Pentru al doilea an consecutiv, agenţia de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie dedică o pagină specială pariurilor pe laureaţii din literatură, unde favorit este eseistul italian Claudio Magris, cu o cotaţie de 3/1, urmat de Amos Oz.
Herta Müller s-a născut într-o familie de şvabi din Banat, dar a emigrat în Germania în 1987, după ce legăturile ei cu studenţii şi scriitorii de limbă germană din Aktionsgruppe Banat intră în atenţia Securităţii. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei.
Întrebată, la ICR, anul trecut, dacă premiul Nobel este semnificativ pentru creaţia unui scriitor, Müller spunea că singurul atuu al acestei distincţii este suma mare de bani pe care laureatul o primeşte, nicidecum recunoaşterea literară.
Herta Muller a debutat cu „Niederungen” („Å¢inuturi joase”), care a apărut însă incomplet în ediÅ£ia din română din 1982. Comunitatea academică germană a nominalizat-o de două ori pentru Nobel ÅŸi i-a acordat premiul oraÅŸului Berlin. Herta Müller a fost distinsă cu Premiul european pentru literatură „Prix Aristeion” ÅŸi cu Premiul internaÅ£ional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea „Animalul inimii”, tradusă ÅŸi în limba română de editura Polirom, în 2006.
Tema comunismului ÅŸi cea conexă, a opresiunii individului se regăsesc ca leitmotive în cărÅ£ile scriitoarei, dar ÅŸi în conÅŸtiinÅ£a acesteia. ÃŽn luna iulie, Herta Müller publică o scrisoare deschisă, în Frankfurter Rundschau, în care îşi exprimă indignarea că foÅŸti colaboratori ai aparatului represiv din România, Andrei Corbea-HoiÅŸie ÅŸi Sorin Antohi, sunt invitaÅ£i la Åžcoala de vară ICR din Germania. ÃŽn aceeaÅŸi zi în care scriitoarea publică scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul „A învăţa de la turnători”, cu subtitlul „Institutul Cultural Român adresează invitaÅ£ii colaboratorilor Securităţii. Ar putea fi o întrunire interesantă – sau totul va fi din nou ca ÅŸi cum nu s-ar fi întîmplat nimic?” în Der Tagesspiegel.
Premiul Nobel pentru literatură, în valoare de 10 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1, 02 milioane euro) este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet şi filosof. Laureatii sunt anunţaţi în luna octombrie, în fiecare an, iar premiile sunt decernate în luna decembrie, în cadrul unor ceremonii fastuoase.