Sunteti familiarizate cu termenul „generatia Y�
In ziua in care iPhone-ul a inceput sa fie comercializat, mandrii membri ai generatiei Y au inaintat unei companii americane (ai caror manageri au scris despre subiect pe blog) nici mai mult nici mai putin decat 125 de cereri pentru a le fi achizitionate in regim de urgenta gadget-urile, ca o conditie de a-si duce la bun sfarsit insarcinarile de munca. Angajatii Y au resimtit instantaneu o nevoie ce nici nu fusese bine creata. Nu tin minte daca postul blogosferic mentiona cate (sau daca) cereri au fost onorate, insa concluzia mea la momentul citirii a fost: generatia Y, angajatii de 20+ ani nu asteapta decat tehnologie de ultima generatie, ba chiar de generatie viitoare, daca imi permiteti o mica exagerare.
Mic istoric: pe masura ce angajatii nascuti dupa cel de-al doilea razboi mondial, baby-boomers, au inceput sa iasa la pensie, companiile au inceput sa se confrunte cu un deficit tot mai accentuat de oameni in echipele de management. Speranta angajatorilor este generatia Y, tinerii nascuti intre iunie 1976 si iunie 1991. Ei sunt copiii baby-boomer-ilor si astazi au 20 si ceva de ani. In prezent, acestia isi aleg cariera, isi formeaza relatii, cumpara case sau intemeiaza familii. Sunt, cu alte cuvinte:
• Mobili, activi si cer conectare si metode de comunicare constanta.
• Isi doresc personalizare, unicitate si puterea de alegere.
• Muncesc sa traiasca, nu traiesc sa munceasca.
• Sunt prin excelenta responsabili social: principii si practici „verziâ€, ecologiste.
• Sunt preocupati din fire si mostenire culturala de securitatea financiara.
• Au o slabiciune pentru bunastarea personala si sunt consumatori prin definitie.
Cunoscand cele de mai sus, angajatorii identifica punctele „slabe†ale membrilor Generatiei Y si le ofera in incercarea de retentie: vacante, posibilitatea de continuare a studiilor, oportunitati superior calittative, program de munca flexibil care sa le permita sa aiba grija de ei insisi si de ai lor. Judecand insa dupa aviditatea cu care Gen. Y „consuma†comunicarea, tehnicile folosite de angajatori sunt a priori cunoscute si folosite ca un recul. Mai precis, sunt o angajata Y care spun: „sunt tanara, imi doresc sa traiesc si sa fac ceea ce-mi place profesional, dar si pe plan personal. Nu fac compromisuri. Daca imi dai ceea ce imi doresc, s-ar putea sa raman cu tine si sa iti pun business-ul pe picioare si sa imi si placa experienta.â€