Anunturile de recrutare abunda de nume de posturi in limba engleza, care mai de care mai complicate si mai sonore. La interviul de selectie se discuta despre un post de „account manager”, iar la angajare, surpriza: contractul se incheie pentru postul de agent de vanzari.
Multe denumiri „ciudate” de posturi au aparut ca urmare a cresterii numarului de companii straine care recruteaza personal pe piata din Romania. Cunoasterea limbii engleze este una din cerintele importante ale jobului respectiv, astfel ca, atat titlul, cat si descrierea acestuia, descrierea responsabilitatilor si a beneficiilor este facuta in limba engleza. In plus, multe titluri de posturi nu pot fi traduse intr-o forma concisa. Daca in engleza titulatura postului este exprimata in doua cuvinte, corespondentul in limba romana poate ajunge sa aiba si zece cuvinte, iar formularea suna ciudat. Contradictia vine odata cu Codul Ocupatiilor din Romania (COR) care a primit multe sesizari legate de necesitatea actualizarii nomenclatorului.
Desi situatia legala pe piata de munca este foarte grava din cauza contradictiilor extreme intre titulatura existenta in cartea de munca, documentul oficial de munca si organigramele interne ce ar trebui sa se supuna reglementarilor nationale, auditarilor, etc., angajatorii nu sunt foarte afectati de incompatibilitatea titulaturii posturilor cu sistemul de codificare prevazut în nomenclator. De cele mai multe ori se ajunge la o întelegere cu angajatul. La inspectorat se merge cu denumirea din COR, dar pe cartea de vizita si in toate contactele angajatul va fi cunoscut cu numele strain al postului, astfel incat denumirea din COR ramane doar o formalitate birocratica, cu conditia ca celelalte aspecte referitoare la salariu si la conditiile stipulate in contractul de munca sa fie in regula.
Motivele situatiei create sunt in principal doua:
In primul rand, chiar si atunci cand angajatorul doreste consemnarea titulaturii conform cu realitatea, continutul COR creeaza confuzii greu de înteles. De exemplu, in COR exista nenumarate posturi de sefi: sef departament banca, sef departament marfuri alimentare/nealimentare, sef departament organizatie sindicala, etc. Cand in sfarsit descoperi un simplu sef de departament, constati ca seful respectiv face parte din grupa „legislatori, membri ai executivului si inalti conducatori ai administratiei publice”.
In al doilea rand, adevarul de netagaduit este ca titulaturile respective suna mai bine in engleza. Pe de alta parte insa, la fel de adevarat este si faptul ca denumirile unor posturi pun la grea incercare candidatii, daca nu sunt insotite de explicatii suplimentare. Pentru posturi gen copywriter sau web designer se prefera varianta in limba engleza pentru ca aceasta este denumirea recunoscuta la nivel international, dar in COR nu exista. Sunt insa multe denumiri care au corespondent in romana – director dezvoltare, director executiv, manager relatii cu clientii, dar care tot nu exista în COR.
Majoritatea numelor posturilor pe care le ocupam in acest moment nu exista oficial, nu este consemnata in COR. Nu de putine ori am auzit persoane care habar nu au despre numele postului lor oficial, nume pe care il afla doar gasindu-se cu contractul de munca in fata. Putina lume isi pune problema ca, din punct de vedere juridic, asumarea unei identitatii false produce grave consecinte. Iar noi practic asta facem: ne recomandam cu o titulatura nesustinuta legal si o facem ca o practica nationala.