fbpx

Deces Palade – Drumul catre medicina moleculara al unui roman laureat cu Nobel

George Emil Palade a dezvoltat şi a perfecţionat tehnica prin care s-a putut studia pentru prima dată structura fină a celulei şi a descoperit funcţiile acesteia, asociind structura celulei cu funcţiile sale, iar rezultatele cercetărilor sale au fost recompensate în 1974 cu Nobelul pentru medicină.

După terminarea studiilor de medicină, George Emil Palade este, între anii 1936 – 1938, succesiv, asistent, ÅŸef de lucrări, conferenÅ£iar la Institutul de Anatomie, ÅŸi studiază în tot acest timp anatomia patologică ÅŸi medicina internă cu profesorul M. Gh. Lupu. Tot în această perioadă, Palade a fost medic la spitalul „Colentina”, în cadrul secÅ£iei renumitului diagnostician Gh. Lupu.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Emil Palade a acordat asistenţă medicală trupelor române. Aplecarea către studiu şi cercetare a tânărului medic au fost intuite de renumiţi medici ai epocii, ca D. Bagdasar sau Grigore T. Popa, care l-au îndrumat şi au insistat pentru perfecţionarea acestuia ca om de ştiinţă în străinătate.

La ÅŸase ani de la obÅ£inerea titlului de doctor în medicină cu teza „Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie ÅŸi fiziologie comparativă”, publicat în 1940, Palade avea să ajungă în SUA, ca „Visiting Investigator” la Institutul Rockefeller din New York.

În 1946 a lucrat în laboratorul de biologie al lui Robert Chambers, de la Universitatea New York. Aici l-a cunoscut pe Albert Claude, reputat om de ştiinţă, care se remarcase prin descoperirile făcute în microscopia electronică. Cei doi au început să lucreze împreună la Institutul de Cercetare Medicală Rockefeller şi au reuşit să fracţioneze diferite structuri celulare, prin metodele de microscopie electronică promovate de Albert Claude.

ÃŽn cercetările ÅŸtiinÅ£ifice realizate de Palade, cel mai important segment îl reprezintă explicaÅ£ia mecanismului celular al producÅ£iei de proteine. ÃŽn 1953, el a reuÅŸit să pună în evidenţă ribozomii, particule la nivelul cărora se realizează biosinteza de proteine. ÃŽn onoarea sa, ribozomii au fost numiÅ£i, o perioadă, „granulele lui Palade”.

În 1954, Emil Palade a avut o altă realizare alături de un alt cercetător de la Rockefeller, Keith Porter: descrierea reticulului endoplasmatic, explicând funcţiile acestuia. Cea mai prestigioasă realizare a profesorului Palade este descoperirea, prin tehnici de microscopie electronică, a ribozomilor, denumite ulterior granulele lui Palade, mecanism pentru care a primit premiul Nobel, douăzeci de ani mai târziu.

Citeste si:  Horoscopul dragostei in octombrie 2012

După zece ani de la venirea sa în SUA devenea profesor de biologie celulară la Universitatea Rockefeller, iar în 1961, şeful departamentului de biologie celulară al reputatului institut. În acelaşi an, Emil Palade era ales membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA, fiind unanim recunoscut ca unul dintre cercetatorii de valoare în domeniul biologiei celulare moderne.

Din 1972 a plecat către un alt institut de cercetare: Universitatea Yale, unde a condus catedra de Biologie celulară, iar în 1983 devenea consilier al decanului universităţii. După trei ani primea Medalia Naţională pentru Ştiinţă. În 1990 era profesor la Universitatea din San Diego, California, la secţia de medicină moleculară şi celulară, şi decan pentru cercetarea ştiinţifică.

ÃŽn 1974, la doi ani de la venirea la Universitatea Yale, George Emil Palade a primit premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, alături de Albert Claude ÅŸi Christian de Duve, ca o recunoaÅŸtere a „descoperirilor privind organizarea structurală ÅŸi funcÅ£ională a celulei”.

ÃŽncepute în anii ’50, cercetările celor trei au revoluÅ£ionat biologia celulară, un domeniu studiat de jumătate de secol. Cei trei au contribuit, prin lucrările lor, la dezvoltarea domeniului biologiei celulare ÅŸi al componenÅ£ilor citoplasmei.

Citeste si:  Lia Bugnar si Marius Manole scapa de plictiseala amoroasa intr-O piesa desantata

În discursul ţinut în decembrie 1974, după acordarea Premiului Nobel, Palade declara că domeniul biologiei celulare a renăscut, pentru că s-a putut demonstra că unitatea organizării materiei vii poate fi extinsă dincolo de nivelul moleculelor, până la ansamblurile macromoleculare, organele celulelor şi celule.

Palade sublinia că o remarcabilă uniformitate a organizării celulare este caracteristică, la nivel subcelular, tututor formelor de viaţă, iar acest lucru demonstrează că, de la formare, acestea nu-ÅŸi întrerup niciodată continuitatea. „Datorită acestor descoperiri se poate înÅ£elege în sfârÅŸit cum este organizată o celulă, ce funcÅ£ii specifice au organele acesteia ÅŸi cât de organizate sunt acestea pentru a-i asigura celulei supravieÅ£uirea ÅŸi înmulÅ£irea”, declara savantul român.

ÃŽn octombrie 2007, profesorul doctor George Emil Palade a fost decorat cu „Steaua României”, în grad de Colan, de preÅŸedintele Traian Băsescu.

ÃŽn cinstea savantului român, în 1994 a fost instituită, prin Hotărâre de Guvern, „Ziua Cercetătorului ÅŸi Proiectantului din România”, organizată anual la data de 19 noiembrie.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.