Ne-am obisnuit ca, de fiecare Paste, sa vopsim si sa ciocnim oua rosii si asa se intampla in multe dintre culturile lumii? Dar v-ati intrebat vreodata de unde a pornit acest obicei si ce legatura are el cu Invierea?
Oul este unul dintre miracolele naturii. In el se gasesc toate cele necesare nasterii si hranirii unei mici fiinte pe parcursul catorva saptamani. Egiptenii, persanii si fenicienii credeau ca intregul univers a aparut dintr-un ou. Asa ca oul a fost intotdeauna un simbol al renasterii, al inceputului, al innoirii si al vietii. Pe parcursul istoriei a ajuns sa reprezinte magia, misterul, medicina, hrana si chiar spiritele bune, protectoare.
Primul document care mentiona pe nume oul de Paste a fost scris acum 500 de ani. Dar se stie ca obiceiul vopsirii oualor aparea si la un trib african care a fost crestinat cu mai mult de 500 de ani in urma. Iernile lungi si grele sau anotimpurile secetoase specifice zonelor calde insemnau mancare putina, iar un ou proaspat de Paste era un adevarat festin. Mai tarziu, crestinii au inceput sa tina postul lung al Pastelui, iar ouale rosii erau prima ocazie de a se bucura de mancare dupa o perioada de interdictii.
Iata ca oul nu este un simbol nou si nici macar unul specific crestinismului. De multi ani, ouale sunt vopsite, pictate, incondeiate si impodobite. Totusi, de unde legatura dintre ou si Paste ?
Inainte sa devine un simbol al sarbatorii crestine, oul facea parte din multe sarbatori pagane ale primaverii. Romanii, galii, chinezii si multe alte popoare vedeau oul ca un simbol al vietii si il asociau cu primavara. Dupa incheierea unei ierni lungi si grele, Pamantul revenea la viata, plin de flori, frunze verzi, parauri dezghetate, la fel cum oul se tranforma brusc intr-o fiinta plina de viata.
Deoarece cunostintele de biologie erau putine, oamenii acelor vremuri credeau ca oul este un miracol si ca are puteri miraculoase. Era ingropat sub fundatia casei ca sa o pazeasca de spiritele rele; femeile romane gravide purtau la ele un ou ca sa le apere copilul, iar miresele vechilor francezi calcau pe un ou inainte de a trece pragul casei.
Odata cu aparitia crestinismului, simbolistica oului s-a schimbat. El nu mai reprezenta renasterea naturii, ci renasterea omului. Crestinii au pastrat simbolul pagan al oului si l-au asemanat cu mormantul din care s-a ridicat Iisus.
Exista mai multe legende care explica legatura dintre Paste si oua, impletind credintele pagane cu cele crestine. Una dintre ele spune ca Fecioara Maria le-a dat oua soldatilor care il pazeau pe Iisus, pe cruce, pentru a-i imbuna. Lacrimile ei au cazut pe oua, iar coaja lor s-a colorat. O alta legenda spune ca Maria Magdalena a mers la mormantul lui Iisus, tinand in mana un cos cu oua, ca sa le serveasca la pranz. Cand a intrat in incapere si s-a uitat la ele a vazut ca ouale erau colorate in toate culorile curcubeului.
Un documentar al History Channel a prezentat o alta ipoteza legata de ouale rosii. Se spunea ca, dupa Inaltare, Maria Magdalena a mers la imparatul Romei si l-a salutat spunand „Hristos a inviat”. Imparatul i-a raspuns, aratand catre masa, „Hristos nu a inviat, asa cum ouale astea nu sunt rosii”. Imediat, coaja oualor a devenit rosie.
In general, oul reprezinta mormantul lui Iisus, iar spargerea oului prin ciocnire simbolizeaza deschiderea mormantului, evadarea din mormant si reinnoirea vietii. Culoarea rosie reprezinta sangele lui Iisus care a mantuit lumea.
Ne reintalnim cu obiceiul de a vopsi oua in Evul Mediu, cand Edward I rege al Angliei a comandat 450 de oua impodobite cu aur ca sa le ofere drept cadou.
Dar cele mai faimoase oua de Paste sunt cele pregatite de bijutierul Peter Carl Faberge. In 1883, tarul Alexandru l-a insarcinat pe Faberge sa pegateasca un ou special, drept cadou pentru sotia lui, imparateasa Maria. Bijutierul a realizat un ou mare din platina inauntrul caruia se ascundea unul mai mic, din aur. In interiroul celui mic a pus un puisor de aur si o copie in miniatura a coroanei imperiale. Tarul si sotia lui au fost atat de incantati incat au hotarat ca, la fiecare Paste, Faberge sa creeze cate un ou special. Obiceiul a fost adoptat si de fiul lui Alexandru, astfel ca s-au facut, in total, 57 de oua Faberge.
Obiceiul tarilor de a folosi oua realizate din diferite materiale a continuat pana astazi. Chiar daca nu ne permitem oua Faberge, ne decoram casele cu oua din plastic, metal, ceramica, din care cream aranjamente. Iar, spre deliciul copiilor, Pastele este intampinat cu oua din ciocolata invelite in staniol colorat sau oua din plastic pline cu bomboane.