La peste patru milioane locuitori, Croatia are peste 8 milioane turisti anual. Asadar, croatii traiesc din turism si actioneaza in consecinta. Croatia are, pe continent, mai bine de 1.700 km de plaja la Marea Adriatica, iar, de cele mai multe ori, peisajul este uluitor, caci se merge pe coama muntelui, catre mare si insule. Partea de litoral a Croatiei depaseste 5.000 de km, intrucit dispune de peste 1.100 de insule, dintre care doar 50 locuite! Doua dintre cele mai mari – Krk si Cres – sint situate in partea nordica a tarii, in golful Kvarner, care se desfasoara intre peninsula Istria si Dalmatia. Doar Krk este legata de continent printr–un pod, la majoritatea celorlalte insule, ajungandu–se cu vaporul. Insula Veli Brijun a fost ani buni resedinta de vara a lui Tito si locul de primire pentru multi sefi de stat, veniti in vizita la acesta.
Opinia generala asupra peninsulei Istria este ca aceasta ar fi o regiune diferita de restul Croatiei, datorita influentei italiene si venetiene din perioada interbelica, atunci cind Istria a apartinut Italiei. Se intampla des ca locuitorii de aici sa vorbeasca limba italiana. Poate si din acest motiv, Istria s–a dezvoltat mai mult din punct de vedere turistic si e mai scumpa decit sudul Croatiei, insa si mai usor accesibila turistilor italieni si germani, care sint aici in numar mare. De altfel, e usor de inteles si de ce: Istria abunda in orase medievale, dispune de numeroase suprafete cristaline de apa si km intregi de coasta, restaurante cu delicatese si dealuri coplesite de maslini.
Daca doriti sa cunoasteti savoarea Istriei, luati masa la unul dintre restaurantele din interiorul peninsulei, pe una dintre colinele cu maslini, si incercati specialitatea Istriei – renumitele si scumpele trufe!
Opatija, statiunea cea mai populara a Istriei, se gaseste in golful Kvarner, nu departe de orasul Rijeka. Renumele ii vine de la vizitele familiei regale austriece careia ii placea sa–si petreaca verile aici. Si, o data cu familia regala, poposea la Opatija si intreaga aristocratie habsburgica care gasea in timpul vacantei de vara delectare in cazinourile si gradinile statiunii. Influenta habsburgica se vede in toata statiunea, prin impozantele palate si case, astazi hoteluri de lux. Pentru croati si turisti, Opatija este o statiune eleganta, scumpa si la moda, locul unde se etaleaza masinile scumpe de–a lungul promenadei Lungomare. Pentru necunoscatorii de italiana, Lungomare inseamna „faleza”, si nu o faleza oarecare, ci 12 km spectaculosi de plaja inceputa din Volosko, trecind prin Opatija si apoi prin Lovran. Numele originar al acestei promenade era Franz Josef I, dupa numele imparatului austro–ungar, in timpul caruia s–a facut amenajarea acesteia, dar istoria a rebotezat–o.
Locul cu cel mai mult sarm in Istria este Rovinj. Farmecul orasului este dat de casele inguste, colorate, in stil venetian, care se oglindesc in apa portului sau se insira de–a lungul stradutelor pina catre varful colinei pazite de biserica Sfinta Eufemia. Turistii gasesc aici delectare in port, de–a lungul cheiului, la numeroasele terase sau pe stradutele pline cu artisti in timpul verii. De cele mai multe ori, turistii urca catre biserica Sfinta Eufemia ce se inalta deasupra orasului, pe strada Grisia, strada principala, mereu animata de euforia artistilor, insa celelalte mici stradute duc catre acelasi loc si uneori pot recompensa mai mult calatorul prin atmosfera lor medievala.
Biserica Sfinta Eufemia este dedicata unei martire din Asia Mica din secolul al III–lea, al carei corp a fost adus de ape la Rovinj cinci sute de ani mai tirziu. Orasul a fost candva construit pe o insula, astazi alipita de continent. De pe terasele portului, printre ele, barcile ancorate, se deschid minunate privelisti catre oras, biserica si insulele impadurite din imprejurimi. A nu se rata un apus asupra Rovinjului!
In lungimea ei, Croatia se desfasoara ca o fasie ingusta de pamant, avand de o parte Marea Adriatica, iar de cealalta tarile candva surori Bosnia – Hertegovina si Serbia – Muntenegru. Asadar, dupa ce am vizitat Istria, ne–am gandit ca n–ar fi rau sa vedem sudul Dalmatiei si Dubrovnikul atit de laudat! Insa, fisia ingusta se intinde mai bine de o mie de km, asa ca am hotarat sa o luam catre sud cu vaporul. De la Rijeka pleaca linia nationala de vapoare: Jadolinija catre Split, Hvar, Dubrovnik si alte destinatii si, astfel, scapi de marele efort de a conduce. Asa ca ne–am imbarcat seara, am luat o cuseta simpla si umila, dar la pret cat un hotel de patru stele, iar dimineata, odata cu rasaritul, am fost in Split. Acesta este al doilea oras ca marime din Croatia, dupa Zagreb, iar locuitorii sai sint foarte mandri de urbea lor. Desi destul de intins si modern, Splitul turistic se invarteste in jurul Palatului lui Diocletian care constituie nucleul asezarii de astazi. Diocletian, imparatul Romei in secolul III–IV este cel care a contribuit la divizarea Imperiului Roman in cel de Apus si cel de Rasarit este originar din aceste locuri. Catre sfirsitul vietii, s–a intors in Dalmatia si a construit aici un palat grandios. De–a lungul timpului coloanele romane au fost incadrate in mijlocul caselor croate, astfel incat se recunoaste o mare varietate arhitecturala care da farmecul orasului: curtea interioara, astazi cu terase, mausoleul imparatului, astazi catedrala, apartamentele imperiale, astazi casele locuitorilor!
Tarmul Croatiei, intre Split si Dubrovnik, are privelisti incintatoare, caci roca muntoasa coboara direct in mare, formand peisaje de vis. Ca o ciudatenie a timpurilor moderne si a festelor jucate de istorie, se desfasoara granitele Croatiei. Catre Dubrovnik, la un moment dat, Croatia se intrerupe pentru cativa km si suntem in Bosnia. Este singura deschidere a Bosniei catre Marea Adriatica dupa care reintram in Croatia.
Locul cel mai cunoscut si mai vizitat al Croatiei este Dubrovnik, cu 15 ani in urma, aflat sub asediul gloantelor si al bombelor, astazi refacut in totalitate si aflat deja sub asediul turistilor. Urmele razboiului se vad cel mai bine la o privire de ansamblu asupra acoperisurilor noi ale orasului, intr–o proportie mai mare de 70%.
Usor de facut, intrucit Dubrovnik este inconjurat de ziduri groase de aparare, inalte de 25 m si late de 6 m, care ofera o promenada de 2 km de–a lungul lor si o priveliste de neegalat asupra orasului, a curtilor interioare si a gradinilor ascunse.
Zidurile au fost construite in secolul al VIII–lea, insa cele pe care le vedem astazi dateaza din secolul XV. De-a lungul acestei perioade, doua mari incercari a suferit Dubrovnikul: cutremurul din 1667 si razboiul din 1991–1992, dar in ambele cazuri orasul a gasit puterea sa se recladeasca si sa ajunga astazi la performanta de cea mai mare atractie turistica a Croatiei.
Protectorul orasului este Sfintul Blasiu care s-a aratat unui preot localnic si l-a prevenit asupra unui atac venetian, lui fiindu-i inchinata cea mai importanta biserica din oras. De asemenea, importante si de o atractie deosebita sunt si manastirile dominicana, franciscana precum si catedrala. Dubrovnikul si republica Ragusa, care a fost instaurata aici timp de 450 de ani, sint renumite pentru toleranta lor religioasa, caci pe linga numeroasele biserici catolice, aici se gasesc o biserica ortodoxa sarba, o moschee si o sinagoga.
Atat in Dubrovnik, cat si in celelalte locuri din Croatia, incetiniti pasul si faceti asemenea locuitorilor tarii: relaxati–va la una dintre multele terase, savurati o cafea si bucurati–va de privelisti. In ciuda vicisitudinilor istoriei, croatii au un stil mediteraneean: sunt relaxati si le face placere sa iasa la terase cu prietenii.
Text & foto: Ramona Cazacu