Doris Lessing a devenit cea de-a unsprezecea femeie din istorie care a primit Premiul Nobel pentru literatura. In varsta de 88 de ani, scriitoarea britanica este cea mai in varsta persoana castigatoare a unui Premiu Nobel. Cea mai cunoscuta scriere a sa este „The Golden Notebook” ce dateaza din 1962. Scena pe care se desfasoara actiunea romanului este Londra anilor ’50, o decada in care Partidul Comunist cunostea o perioada de avant cu influente majore asupra aripei stangi din politica britanica, urmata de un inevitabil declin inregistrat dupa moartea lui Stalin. De altfel, Doris Lessing a fost membra a acestui partid.
De asemenea, romanul a fost una dintre scrierile de capatai ale miscarii feministe europene, prin tratarea sexualitatii feminine, un domeniu tabu in acele vremuri. Academia Suedeza s-a referit si ea la acest aspect, precizand faptul ca opera lui Lessing a constituit un act de pionierat in descrierea relatiei barbat-femeie in secolul 20. Scriitoarea, care ulterior s-a indepartat de imaginea de „icoana”, de simbol al luptei cu diverse prejudecati sociale, s-a referit la romanul „The Golden Notebook” cu sintagma de „albatrosul meu”.
Operele de fictiune isi trag seva dintr-un puternic strat autobiografic. Fiind nascuta in Iran, pe atunci Persia, si-a petrecut mare parte din copilarie in Rodesia de Sud, acum Zimbabwue. In acest context, se explica usor atentia pe care autoarea a acordat-o relatiilor si conflictelor care se nasc in punctele de intalnire a unor culturi diferite. Nuvelele si romanele plasate in Africa descriu actele de discriminare, nedreptatea sociala, lupta dintre constiinta individuala si cea sociala si expun saracia culturii albe in aceasta parte a lumii. Pentru aceste opinii, in 1956 i s-a interzis intrarea in Rodesia de Sud si in Africa de Sud.
Cand s-a anuntat premiul, Doris Lessing se afla la cumparaturi. La aflarea vestii, a reactionat in spiritul caracteristic: „Am castigat toate premiile din Europa, am setul complet. M-am bucurat la fiecare dintre ele. E ca o chinta roiala”. A mai declarat ca: „Uitasem complet. Numele meu a fost pe lista scurta pentru mult timp.” Dupa ce s-a mai gandit putin, a spus ca surpriza nu este chiar atat de mare si ca atatia ani de asteptare pot duce la domolirea entuziasmului. In incheiere, le-a declarat reporterilor, care o asteptau in fata casei pentru a-i transmite vestea cea mare, ca se duce sa se gandeasca la acele fraze potrivite pe care sa le foloseasca in declaratiile ulterioare.
Nici in acest an, decizia juriului nu a multumit pe toata lumea. Criticul american Harold Bloom care a afirmat ca gaseste o singura explicatie :”pura corectitudine politica”. De asemenea, a mai declarat ca „desi doamna Lessing a dovedit cateva calitati admirabile la inceputul carierei sale, gasesc ca lucrarile dumneaei din ultimii 15 ani sunt pur si simplu de necitit, science-fiction de mana a patra”. Va lasam pe voi sa judecati. Din cate stiu, in romaneste au aparut pana acum „O coborare in infern” si „Povestiti africane”, ambele inainte de 1989. Sunt insa convinsa de faptul ca editurile de la noi vor fi impulsionate de aprinderea reflectoarelor suedeze pe chipul acestei scriitoare si vor purcede, in consecinta, la traduceri masive.
Din sectiunea diverse, vreau sa va spun ca si in cazul acordarii Premiului Nobel exista pariuri. Casa de pariuri online www.ladbrokes.com a ajuns la performanta de a ghici trei ani la rand numele castigatorului. Anul acesta, se pare ca s-au cam inselat. Printre favoriti, ii nominalizasera pe Philip Roth, pe poetul Australian Les Murray si pe romancierul Italian Claudio Magris. Dar, cine stie, daca va hotarati sa participati la anul, poate veti avea mai mult noroc. Bani si carti sa fie!
Photo credits: Matthew Andrews
Tare batranica 🙂