Anul Nou Chinezesc sau „festivalul primaverii” este cea mai importanta si cea mai lunga sarbatoare a chinezilor. Ca si Pastele nostru, Anul Nou Chinezesc nu are o data fixa. Se sarbatoreste la a doua luna noua dupa solstitiul de iarna. Poate sa cada de la inceputul lui ianuarie pana la mijlocul lui februarie si dureaza 15 zile, pana la luna plina.
Anul acesta, Revelionul s-a sarbatorit pe 26 ianuarie, cand chinezii au intrat in anul 4707, anul Boului.
Fiecare element al sarbatorii are originile in mitologia chinezeasca. Legenda spune ca Budha a chemat la el toate animalele pentru a sarbatori Anul Nou. Au venit doar 12, iar Budha a numit cate un an dupa fiecare dintre ele si a hotarat ca fiecare persoana sa aiba trasaturile animalului in al carui an s-a nascut.
Legendele chinezesti mai spun ca la fiecare inceput de an, oamenii erau nevoiti sa se lupte cu Nian, un animal mitologic care manca vitele, distrugea recoltele si fura satenii, mai ales copii. Pentru a se proteja, oamenii puneau in fata casei mancare ca sa-l hraneasca. Intr-o zi, satenii au descoperit ca Nian s-a speriat de un copil imbracat in rosu si, de atunci, la fiecare An Nou, agatau in fata casei lanterne rosii, hartii si tesaturi rosii. Nian n-a mai venit niciodata in sat si a fost capturat de un calugar taoist.
Asa se face ca si astazi, oamenii poarta rosu de Anul Nou si folosesc decoratiuni in aceeasi culoare.
Inaintea sarbatorii, chinezii fac curat in case, arunca tot ce e vechi si nefolositor pentru ca sa scape de lucrurile vechi si sa primeasca in casele lor Noul An.
Chinezii au traditii speciale, pe care le pastreaza cu sfintenie. Anul Nou este momentul in care intreaga familie se reuneste in jurul unei mese. Oricat de departe ar fi plecati membrii ei. In apropierea Anului Nou Chinezesc, incepe cea mai mare migratie a lumii moderne pentru ca se intorc acasa chinezii din toate tarile globului.
Fiecare dintre cele 15 zile de sarbatoare are o insemnatate anume. In prima zi a anului sunt vizitati cei mai batrani membri ai familiei: parintii, bunicii, strabunicii, iar cei casatoriti dau copiilor din familie plicuri rosii cu bani. Unii oameni nu aprind focul si nu folosesc cutitul pentru a nu avea ghinion in anul ce urmeza.
In a doua zi a noului an, femeile casatorite isi viziteaza parintii si toata lumea se poarta mai frumos cu cainii caci aceasta este ziua tuturor cainilor.
In a treia si a patra zi dupa Revelion, nu se mai fac vizite pentru ca ar fi o lipsa de respect fata de cei decedati in ultimii trei ani si pentru ca in aceste zile este foarte posibil sa apara certuri in familie.
A saptea zi este a tuturor oamenilor obisnuiti. Se considera ca in aceasta zi toti mai imbatranesc cu un an.
In ziua 15 a noului an, este si ultima zi de sarbatoare. Se aprind lumanari in fata usilor pentru a ghida spiritele hoinare catre case. Se sarbatoreste Festivalul Lampioanelor si oamenii ies pe strada tinand in mana lampioane aprinse.
Odata casa curatata, oamenii sunt gata sa porneasca in cautarea decoratiunilor si cadourilor. Se deschid piete si targuri speciale unde se gasesc flori colorate, jucarii, imbracaminte si artificii. Cu aceasta ocazie, fiecare familie cauta prunul perfect, una dintre decoratiunile specificie revelionului chinezesc, asa cum noi avem grija sa ne gasim cate un brad de Craciun.
Artificiile sunt o parte importanta a sarbatorii. In trecut, chinezii realizau artificii din tulpini de bambus umplute cu praf de pusca pe care le foloseau pentru a alunga spiritele rele. Astazi, se folosesc artificii si pocnitori moderne, infasurate in hartie rosie. In orasele mari este interzis orice fel de explozibil din cauza accidentelor dese, insa municipalitatea are grija sa organizeze focuri de artificii spectaculoase, admirate de toti locuitorii. Festivalul Lampioanelor nu ar avea niciun farmec fara artificiile colorate care umplu cerul marilor orase. O alta parte importanta a festivalului este Dansul Dragonului, realizat de tineri care poarta macheta din hartie a unui dragon. Animalul mitologic preferat al chinezilor alunga ghinionul si le aduce prosperitate. Acompaniati de muzica, dansatorii mimeaza presupusele miscari ale unui dragon, cutreierand strazile oraselor si satelor. Se considera ca anul va fi cu atat mai norocos cu cat dragonul din hartie este mai lung.