fbpx

Brânza, doza ta de calciu

Please select a featured image for your post

Calciul se asimileaza mai bine din brânzeturi decât dinlapte? Brânzeturile îngrasa? Brânza de bivolita contine mai multe grasimi decâtcea de vaca? Raspunde la aceste întrebari prof. dr Gheorghe Mencinicopschi,directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Brânzeturile sunt una dintrecele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor siadolescentilor pentru întarirea sistemului osos. Brânzeturile sunt indicateinclusiv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporozei. Deoarece calciul seasimileaza mai bine din brânzeturi decât din lapte. În 100 g brânza proaspatade vaca se gasesc 90 mg calciu, în aceeasi cantitate de brânza de capra – 100mg, în telemea – 300 mg, în svaiter – 1.150 mg. Persoanele care au intoleranta lalactoza pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai continlactoza. Grasimi si caloriiBrânzeturile sunt foarte bogate în grasimi si calorii, deaceea nutritionistii recomanda un consum rational. Din punctul de vedere al continutuluiîn grasimi avem brânzeturi grase (care contin peste 40% grasimi), brânzeturisemigrase (20%-40% grasimi) si brânzeturi slabe (sub 20% grasimi). Continutulde grasimi depinde de laptele din care este obtinuta brânza. Cel mai gras estelaptele de bivolita, urmeaza cel de oaie, de capra, de vaca. 100 g brânzaCamembert contine 300 de calorii si 24 g grasimi, aceeasi cantitate de svaiter– 400 de calorii si 31 g grasimi, telemeaua – 250 de calorii si 20 g grasimi.Brânza proaspata de vaca are mai putine grasimi si, în consecinta, un aportcaloric mai scazut: 7 g grasimi si 110 calorii/100 g. ProteineProf. dr Gheorghe Mencinicopschi spune ca putem sa mâncam atâtbrânzeturi proaspete, cu un continut mediu de grasimi, cât si brânzeturiprocesate, de tipul svaiterului, cascavalului, dar cu moderatie. “Nu avemprobleme cu silueta daca alegem brânza proaspata. Daca ne place cascavalul, svaiterul,atunci trebuie sa tinem seama de calorii”,arata specialistul nostru. Din cauza continutului ridicat de proteine, brânzeturilese digera mai greu. Brânza Camembert furnizeaza 20 g proteine/100 g, svaiterul– 29 g, telemeaua – 15 g. Brânza proaspata de vaca si brânza de capra au mai putineproteine (7 g, respectiv 3 g/100 g), de aceea sunt mai usor de digerat. Pentrustimularea digestiei, brânzeturile pot fi asociate cu o salata cu verdeturi: marar,salata verde. Brânza de capra contine mai putine grasimi si cazeina(proteina din lapte), motiv pentru care este mai usor de digerat si poate fiinclusa în dieta la orice vârsta. 100 g brânza de capra contine 3 g proteine, 4g grasimi si doar 60 de calorii. Având un continut scazut de grasimi, brânza decapra este recomandata si în curele de slabire. Cheag si acizi “Brânza se obtine prin coagularea laptelui. Laptele trebuiesa se coaguleze cu enzime specifice (labferment sau renina). În trecut, cheagulse obtinea din stomacele de vitel, de miel care înca nu se hranea cu iarba. Astazise folosesc cheaguri obtinute prin sinteza. Trebuie sa fim atenti atunci cândcumparam brânza, pentru ca pe piata se gasesc tot felul de produse, carefolosesc acizi anorganici – acid clorhidric nediluat, în loc de cheag”,avertizeaza prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Nutritionistii ne sfatuiesc sa nu aruncam zerul, daca pregatimbrânza în casa. În zer trec o parte dintre proteinele din lapte. Prin fierbereazerului la foc mic se obtine urda, tot un fel de brânza. Urda contine doiaminoacizi – metionina si cisteina, cu efect hepatoprotector. Brânzeturile au sicontraindicatii. Din cauza numarului mare de calorii, brânzeturile trebuie,consumate cu moderatie de persoanele obeze. Daca sunt fermentate, brânzeturilesunt interzise în colecistite, în ulcerul gastro-duodenal, diabet, hipertrofieprostatica, hemoroizi. INTERZISĂ COPIILOR!“Aceasta e obtinuta prin topirea celorlalte brânzeturi. În procesare suntutilizate saruri de topire – polifosfati si citrati – care favorizeazaeliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, brânza topita e interzisacopiilor, femeilor predispuse la osteoporoza, batrânilor”, arata prof. drGheorghe Mencinicopschi.CU MUCEGAI. Înstrainatate, aproximativ 60% dintre brânzeturi sunt cu mucegai: brânzeturile cumucegai alb, de tip Camembert, si cele cu mucegai verde, de tip Roquefort.Acestea exista si pe piata româneasca, însa consumul lor este scazut. Brânzeturilecu mucegai sunt o sursa excelenta de vitamina B12. Aceasta vitamina previneanemia pernicioasa, care se manifesta prin tahicardie, ameteli, staridepresive, probleme de concentrare. Brânzeturile cu mucegai se fac doar dinlapte pasteurizat. Brânzeturile din lapte nepasteurizat pot fi contaminate cuListeria, o bacterie periculoasa mai ales pentru femeile însarcinate, deoarecepoate provoca avort spontan. 100 G BRÂNZĂ DE CAPRĂCalorii 60Grasimi 4 g Proteine 3 gCalciu 100 mgFosfor 90 mgVitamina A 44microgAcid folic 20microgVitamina D 0,1microg100 G BRÂNZĂ PROASPĂTĂ DE VACĂCalorii 110Grasimi 7 g Proteine 7 gCalciu 90 mgFosfor 110 mgVitamina A 100microgAcid folic 20microgVitamina D 0,1microg 100 G TELEMEACalorii 250Grasimi 20 g Proteine 15gCalciu 300 mgSodiu 1,5-2 gFosfor 280 mgZinc 0,9 mgAcid folic 20microg ŞTIAŢI CĂ- Brânzeturile pot preveni cariile dentare. O bucatica de brânzamâncata dupa masa stimuleaza secretia de saliva, protejeaza smaltul dintilor sirestabileste aciditatea normala a mediului din cavitatea bucala. Pe lângacalciu, brânzeturile furnizeaza si fosforul necesar pentru sanatatea dintilor.- Din cauza grasimilor, brânzeturile sunt contraindicate încazurile de ateroscleroza, hipercolesterolemie, hipertensiune, afectiunirenale. – Brânza Camembert contine 2,7 mg zinc/100 g, element importantîn prevenirea afectiunilor prostatei.
Calciul se asimileaza mai bine din brânzeturi decât dinlapte? Brânzeturile îngrasa? Brânza de bivolita contine mai multe grasimi decâtcea de vaca? Raspunde la aceste întrebari prof. dr Gheorghe Mencinicopschi,directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Brânzeturile sunt una dintrecele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor siadolescentilor pentru întarirea sistemului osos. Brânzeturile sunt indicateinclusiv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporozei. Deoarece calciul seasimileaza mai bine din brânzeturi decât din lapte. În 100 g brânza proaspatade vaca se gasesc 90 mg calciu, în aceeasi cantitate de brânza de capra – 100mg, în telemea – 300 mg, în svaiter – 1.150 mg. Persoanele care au intoleranta lalactoza pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai continlactoza. Grasimi si caloriiBrânzeturile sunt foarte bogate în grasimi si calorii, deaceea nutritionistii recomanda un consum rational. Din punctul de vedere al continutuluiîn grasimi avem brânzeturi grase (care contin peste 40% grasimi), brânzeturisemigrase (20%-40% grasimi) si brânzeturi slabe (sub 20% grasimi). Continutulde grasimi depinde de laptele din care este obtinuta brânza. Cel mai gras estelaptele de bivolita, urmeaza cel de oaie, de capra, de vaca. 100 g brânzaCamembert contine 300 de calorii si 24 g grasimi, aceeasi cantitate de svaiter– 400 de calorii si 31 g grasimi, telemeaua – 250 de calorii si 20 g grasimi.Brânza proaspata de vaca are mai putine grasimi si, în consecinta, un aportcaloric mai scazut: 7 g grasimi si 110 calorii/100 g. ProteineProf. dr Gheorghe Mencinicopschi spune ca putem sa mâncam atâtbrânzeturi proaspete, cu un continut mediu de grasimi, cât si brânzeturiprocesate, de tipul svaiterului, cascavalului, dar cu moderatie. “Nu avemprobleme cu silueta daca alegem brânza proaspata. Daca ne place cascavalul, svaiterul,atunci trebuie sa tinem seama de calorii”,arata specialistul nostru. Din cauza continutului ridicat de proteine, brânzeturilese digera mai greu. Brânza Camembert furnizeaza 20 g proteine/100 g, svaiterul– 29 g, telemeaua – 15 g. Brânza proaspata de vaca si brânza de capra au mai putineproteine (7 g, respectiv 3 g/100 g), de aceea sunt mai usor de digerat. Pentrustimularea digestiei, brânzeturile pot fi asociate cu o salata cu verdeturi: marar,salata verde. Brânza de capra contine mai putine grasimi si cazeina(proteina din lapte), motiv pentru care este mai usor de digerat si poate fiinclusa în dieta la orice vârsta. 100 g brânza de capra contine 3 g proteine, 4g grasimi si doar 60 de calorii. Având un continut scazut de grasimi, brânza decapra este recomandata si în curele de slabire. Cheag si acizi “Brânza se obtine prin coagularea laptelui. Laptele trebuiesa se coaguleze cu enzime specifice (labferment sau renina). În trecut, cheagulse obtinea din stomacele de vitel, de miel care înca nu se hranea cu iarba. Astazise folosesc cheaguri obtinute prin sinteza. Trebuie sa fim atenti atunci cândcumparam brânza, pentru ca pe piata se gasesc tot felul de produse, carefolosesc acizi anorganici – acid clorhidric nediluat, în loc de cheag”,avertizeaza prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Nutritionistii ne sfatuiesc sa nu aruncam zerul, daca pregatimbrânza în casa. În zer trec o parte dintre proteinele din lapte. Prin fierbereazerului la foc mic se obtine urda, tot un fel de brânza. Urda contine doiaminoacizi – metionina si cisteina, cu efect hepatoprotector. Brânzeturile au sicontraindicatii. Din cauza numarului mare de calorii, brânzeturile trebuie,consumate cu moderatie de persoanele obeze. Daca sunt fermentate, brânzeturilesunt interzise în colecistite, în ulcerul gastro-duodenal, diabet, hipertrofieprostatica, hemoroizi. INTERZISĂ COPIILOR!“Aceasta e obtinuta prin topirea celorlalte brânzeturi. În procesare suntutilizate saruri de topire – polifosfati si citrati – care favorizeazaeliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, brânza topita e interzisacopiilor, femeilor predispuse la osteoporoza, batrânilor”, arata prof. drGheorghe Mencinicopschi.CU MUCEGAI. Înstrainatate, aproximativ 60% dintre brânzeturi sunt cu mucegai: brânzeturile cumucegai alb, de tip Camembert, si cele cu mucegai verde, de tip Roquefort.Acestea exista si pe piata româneasca, însa consumul lor este scazut. Brânzeturilecu mucegai sunt o sursa excelenta de vitamina B12. Aceasta vitamina previneanemia pernicioasa, care se manifesta prin tahicardie, ameteli, staridepresive, probleme de concentrare. Brânzeturile cu mucegai se fac doar dinlapte pasteurizat. Brânzeturile din lapte nepasteurizat pot fi contaminate cuListeria, o bacterie periculoasa mai ales pentru femeile însarcinate, deoarecepoate provoca avort spontan. 100 G BRÂNZĂ DE CAPRĂCalorii 60Grasimi 4 g Proteine 3 gCalciu 100 mgFosfor 90 mgVitamina A 44microgAcid folic 20microgVitamina D 0,1microg100 G BRÂNZĂ PROASPĂTĂ DE VACĂCalorii 110Grasimi 7 g Proteine 7 gCalciu 90 mgFosfor 110 mgVitamina A 100microgAcid folic 20microgVitamina D 0,1microg 100 G TELEMEACalorii 250Grasimi 20 g Proteine 15gCalciu 300 mgSodiu 1,5-2 gFosfor 280 mgZinc 0,9 mgAcid folic 20microg ŞTIAŢI CĂ- Brânzeturile pot preveni cariile dentare. O bucatica de brânzamâncata dupa masa stimuleaza secretia de saliva, protejeaza smaltul dintilor sirestabileste aciditatea normala a mediului din cavitatea bucala. Pe lângacalciu, brânzeturile furnizeaza si fosforul necesar pentru sanatatea dintilor.- Din cauza grasimilor, brânzeturile sunt contraindicate încazurile de ateroscleroza, hipercolesterolemie, hipertensiune, afectiunirenale. – Brânza Camembert contine 2,7 mg zinc/100 g, element importantîn prevenirea afectiunilor prostatei.

Citeste si:  Patima jocurilor de noroc, eliminata cu medicatia anti-dependenta
Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.