Please select a featured image for your post
„Imagine corpului propriu” este reprezentarea mentala pe care fiecare o avem despre propriul corp, la un moment dat. Ea se refera la „cum te vezi tu pe tine insuti”, cum te vad ceilalti si ceea ce crezi tu despre aspectul tau fizic. Imagine pe care o avem despre corpul nostru este mult mai influentata de respectul de sine al fiecaruia decat de modul in care suntem vazuti de ceilalti.
Cu cat imaginea despre corpul nostru este mai negativa, cu atat atitudinea pe care o avem fata de noi in general este mai negativa. Ceea ce credem despre corpul nostru ne influenteaza comportamentul, in special relationarea cu ceilalti si de asemenea, are consecinte asupra deciziilor pe care le luam, mai ales in plan intim.
Corpul perfect. Cultura vestica a creeat o perceptie nerealista a „corpului perfect” si standardele de frumusete sunt impus in special femeilor. Analistii spun ca acest fenomen isi are radacinile in schimbarile economice aduse de istorie.
Prin prezentarea unui ideal greu e atins si sustinut, industria cosmeticelor si a produselor de slabit, isi asigura astfel dezvoltarea si supravietuirea. Mai ales tinerilor, mult mai influentabili si mai interesati de imagine proprie, supletea le este prezentata ca un criteriu esential al frumusetii si implicit al succesului.
Revistele pentru femei si adolescenti au de 2 ori mai multe articole despre slabit decat cele pentru barbati. Femeile sunt astfel impinse spre dezvoltarea comportamentelor alimentare nesanatoase, anorexia si bulimia fiind ridicate la rang de „necesitate”, fiind vazute ca aliati in lupta femeilor spre afirmare si respect de sine, nu ca boli mortale.
Rolul mass-mediei in popularizarea idealului de suplete a fost unul major. In prezent, cele mai multe manechine, atat de admirate sunt binecunoscute adepte ale anorexiei si bulimiei, sintangma „beau numai apa plata cu lamaie” fiind atat de populara incat nimeni nu se mai intreaba ce tulburari bolnave se ascund in spatele acesteia. Manechinele sunt din ce in ce mai tinere si fetite care abia ajung la varsta pubertatii devin imaginea unor firme care le promoveaza ca si cum ar fi femei in toata firea.
In acelasi timp, vedetele de cinema au devenit din ce in ce mai slabe dealungul anilor – asa cum le putem compara pe Marilyn Monroe si Kate Moss. Celebritatile cu tulburari alimentare sunt adesea idolatrizate in media, vehiculandu-se astfel ideea ca anorexia aduce faima si incurajand astfel tinerii sa adopte comportamente alimentare deviante. Relatia dintre economie si media a fost analizata de cercetatorii Becker si Hamburg (1996) care sustin – „Nu se pune problema atat de mult ce imagini sunt prezentate ca fiind ideale, ci felul in care ele devin atat de convingatoare”.
Exista deci un cerc vicios intre consumator si industria mass-media – fiecare reprezentare media, fie ea o fotografie, un film sau o reclama – este investitia cuiva care vinde un mesaj codat intr-o imagine. Consumatorul imaginii nu este deci o victima pasiva, ci un participant activ. Corpul uman este prezentat ca un produs care poate fi recreat in functie de nevoile personale sau chiar cumparat.
Cu toate acestea, ar fi simplist sa punem toata vina in carca mijloacelor mass-media, acestea mergand mana in mana cu alte mecanisme socio-culturale cum ar fi familia si grupurile de prieteni.
Din pacate medicina a sustinut acest ideal de suplete prin fabricarea medicamentelor de slabit. Cu cat medicina si tehnologia sustin mai mult ca pot controla corpul, atat „repararea” cat si „imbunatatirea” acestuia induc individului senzatia ca nu are nici un control asupra corpului sau. In dorinta de a capata acest control apeleaza la solutii medicale, la chirurgie estetica, la infometare si alte comportamente deviante.
