Please select a featured image for your post
Abordarea psihanalitica s-a schimbat drastic in anii 1970 datorita diversilor cercatatori care au respins abordarea lui Freud si au pus bazele unui tip de tratament extrem de folositor in tratarea dependentei de sex.
Analistii contemporani nu mai folosesc cele trei sedinte saptamanale de psihoterapie propuse de Freud, nu cauta intelesuri ascunse in comportamentul pacientului si nu mai tin secrete constatarile lor medicale, dimpotriva, pacientii sunt instiintati ca au dreptul sa cunoasca toate aspectele ce tin de starea lor medicala – procesul este unul deschis, impartasit pacientului, astfel ca se creeaza o relatie de colaborare intre terapeut si pacient.
Unii analisti folosesc conceptul de fragmentare pe verticala in ceea ce priveste psihicul persoanei. Fragmentarea apare datorita cresterii inadecvate de catre parinti, astfel ca pacientii spun de multe ori ca simt ca traiesc doua vieti separate, fiecare cu propriul ei set de valori.
Una dintre personalitati, cea ancorata in realitate, se manifesta in angajatul sau iubitul perfect. Aceasta latura a individului este constiincioasa, se adapteaza la cerintele realitatii, are principii si valori si de cele mai multe ori are o cariera de succes. Acesta este sectorul la nivelul caruia actioneaza constiinta individului, astfel ca el manifesta sentimentele de rusine si ii mustra constiinta referitor la comportamentele sexuale deviante. In cele din urma, mustrarile de constiinta imping dependentul sa ceara ajutor specializat pentru a-si potoli vinovatia si a lupta cu adictia.
A doua personalitate are un set de valori complet diferite si pare sa fie insensibil la sentimentele de culpa determinate de comportamentul deviant. Acest sector este reprezentat de inconstient, o parte separate a personalitatii, ce este condusa de instincte, nu respecta reguli si structuri prestabilite. Aceasta parte a fragmentarii pe verticala a personalitatii individuale pare sa fie incapabil sa filtreze impulsurile, cu toate ca este constient de consecintele actiunilor sale, este o latura intunecata a individului, foarte bine ascunsa.
Cum se desfasoara terapia? In ceea ce priveste terapia, putem spune ca terapeutul se foloseste pe sine ca un instrument in intergrarea fragmentelor de personalitate, pentru a ajuta la construirea unei personalitati solide si sanatoase. Prin tratament se doreste creearea unei punti de legatura intre fiecare dintre partile personalitatii, pentru a aduce la suprafata, pentru a constientiza pornirile deviante care sunt ascunse in inconstient.
Prin empatie si intelegere, terapeutul reuseste sa elimine sursa adictiei, care se afla in copilaria individului si sa reconstruiasca o baza solida de la care sa porneasca individual intr-o noua viata. Noul sine trebuie sa fie capabil sa aiba o fantezie sexuala fara sa fie dominat de ea si fara a-si constui scenarii sexuale sau a se angaja in acte sexuale vatamatoare.
Pacientul dobandeste, intr-o oarecare masura, abilitatea de a-si auto-regla starile si instinctele si de a cauta relatii normale, care sa fie suportive si sa il sustina in procesul de vindecare, atata in interiorul grupului de terapie sau a relatiei cu terapeutul, cat si in viata de zi cu zi. Pe masura ce individul recunoaste ca are o problema, va lua masuri pentru a o remedia, chiar daca nu ii este usor sa treaca de rusine si sentimente contradictorii. Insa, impreuna cu terapeutul, adica acel om care nu il judeca, nu rade de el si nu spune nimenui problemele sale, dependentul de sex poate invinge aceasta adictie, ajungand sa se poarte ca un om normal.
