Vastul domeniu al deficientelor scoliotice, uneori monstruoase si greu de explicat, ale coloanei vertebrale, studiat si explorat de-a lungul secolelor, a ramas in mare parte nelamurit. Framantarile medicilor au reusit totusi sa aduca o serie de clarificari si sa puna o oarecare ordine in noianul de notiuni si de probleme complexe ridicate de scolioze.
Astfel de studii aprofundate sunt legate de nume celebre ale antichitatii si evului mediu, incepand cu Hipocrate, Galen si continuand Ambroise Pare, Lorentz, Richter si altii. La inceputul secolului XX, scoli de ortopedie renumite, aduc noi date importante. Printre aceste scoli se numara: scoala italiana, scoala franceza, cea germana, cea americana si nu in ultimul rand scoala romaneasca.
In ultimii ani au fost cautate noi metode de tratament care, alaturi de metodele conservatoare, sa realizeze o corectare cat mai eficienta a deficientei. Si totusi scolioza continua sa ramana una dintre enigmele medicinei si aceasta pentru ca evolutia ei este plina de neprevazut, marcata de agravari si modificari la intervale neasteptate. Situatia persoanelor care prezinta o scolioza este considerata astazi destul de grava in lumea medicala, cu atat mai mult cu cat, o serie din cauzele presupuse a determina aparitia unei scolioze au fost inlaturate in tarile dezvoltate (poliomielita, rahitismul, malnutritia etc.), dar prezenta ei nu a scazut. Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii unor baze de tratament speciale pentru scoliotici, cu aparatura specifica, cu blocuri terapeutice si operatorii aparte.
Dar scolioza ridica nu numai probleme de patologie legate de prezenta ei, ci si de aspecte pur medicale, in general. Ea determina preocupari deosebite ale medicilor, pacientilor si anturajului acestora, griji legate de varsta si psihicul pacientilor, de mijloacele tehnice care stau la dispozitia medicului si kinetoterapeutului, de posibilitatile de integrare sociala corespunzatoare. Toate acestea trebuie raportate la faptul ca pacientii sunt, de regula, adolescenti in plina dezvoltare psihosomatica, iar ca sex cel mai frecvent sunt intalnite la fete care la aceasta varsta au foarte dezvoltat spiritul de autoanaliza si pudoare, care le determina sa-si ascunda afectiunea, in speranta rezolvarii ei spontane.
Un fapt este insa sigur in evolutia scoliozei: netratate sau tratate insuficient, poate scurta viata pacientului din cauza tulburarilor mecanice provocate de toracele dezechilibrat si deformat cu rasunet asupra viscerelor intratoracice.
Scolioza, aceasta maladie tipica de crestere produce inconveniente de ordin estetic si functional cu atat mai grave cu cat debutul bolii este mai precoce. Se stie ca evolutia ei este progresiva pana la sfarsitul pubertatii.
Ipoteza de la care am pornit este o ipoteza generala potrivit careia daca mijloace kinetice specifice si nespecifice sunt aplicate precoce, cu respectarea principiilor progresivitatii efortului si individualizarii tratamentului, se pot obtine rezultate bune, cu atat mai mult cu cat debutul se apropie de varsta pubertatii.
Metodele de evaluare utilizate pot fi:
somatoscopie cu ajutorul cadrului antropometric de simetrie
somatometrie:
generala: talia, bustul, greutatea, lungimea membrelor inferioare, perimetrul toracic
speciala: determinarea gibusului lombar, gibusului dorsal, indicele de proportie
examenul radiologic efectuat la toti pacientii cu care se poate stabili diagnosticul de certitudine prin masurarea gradului de curbura prin metoda Cobb (unghiul Cobb).
Mijloacele de tratament constau in:
exercitii statice si dinamice
exercitii simetrice si asimetrice
exercitii de respiratie
exerctitii cu obiecte portative
exercitii de membre si trunchi
exercitii aplicative (tararea)
Programul kinetoterapeutic poate fi intocmit pe baza metodelor Klapp, Cotrel si Schroth, iar acestea pot fi precedate de masaj. In cazul in care pacientii prezinta si deficiente asociate, se aplica programe de exercitii si pentru acestea.
Un fapt este sigur: scolioza tratata prin mijloace kinetice determina ameliorarea / imbunatatirea mobilitatii coloanei vertebrale si obtinerea realinierii acesteia. Rezultatele kinetoterapiei sunt vizibile in timp; in astfel de cazuri recuperarea se face cu atat mai rapid cu cat depistarea si evaluarea se fac mai precoce.
Articol realizat de Bogdan Dimitriu, Coordonator Recuperare Medicala – Clinica Medicala Sport Med Center (www.sportmedcenter.ro)