Oamenii de stiinta au identificat proteina-cheie, responsabila cu instalarea artritei. In experimentele de laborator, prin inlaturarea unei singure molecule s-au creat conditiile pentru aparitia bolii. Studiul, aparut in Journal of Experimental Medicine, poate pune bazele unor noi oportunitati de tratament impotriva artritei.
„Rezultatele studiului sunt incurajatoare si reprezinta un pas inainte pentru cercetatori, clinicieni si cei care sufera de aceasta afectiune deopotriva”, afirma Frances Lund, coordonatorul studiului. „Rezultatele studiului vor pute fi folosite cu succes nu doar in cazul artritei, ci si in alte boli de natura autoimuna, cum ar fi lupus”.
Proteina G alpha q, vedeta studiului, are rol de reglare a celulelor B, un tip de celula imuna care ajuta corpul sa lupte impotriva invaziilor de bacterii, a virusilor si a parazitilor. Desi majoritatea celulelor B ajuta la protejarea organismului, exista anumite celule B care sunt autoreactive, indreptandu-se impotriva tesuturilor corpului.
G alpha q este proteina insarcinata sa opreasca actiunea celulelor B autoreactive; odata inlaturata aceasta proteina, celulele B autoreactive trec fara probleme de „punctele de control” pe unde, in mod normal, nu li s-ar fi permis accesul, creand o conglomerare de asemenea celule care contribuie la aparitia bolilor autoimune.
„Exista pacienti care sufera de afectiuni cardiace cauzate de o mutatie genetica, la care nivelul de G alpha q este crescut. Suntem in proces de investigare a pacientilor diagnosticati cu artrita pentru a stabili daca nu exista si in cazul unora dintre ei posibilitatea unei mutatii genetice care ar fi putut cauza scaderea nivelului proteic de G alpha q. Daca se va valida aceasta posibilitate, pe viitor vom putea sa personalizam tratamentul pentru aceasta categorie de pacienti”, este de parere Lund.
„In ultimii douazeci de ani, aproape toate progresele relevante in reumatologie au fost facute ca urmare a unor studii ca acesta”, afirma Richard John Looney, reumatolog si profesor la Facultatea de Medicina a Universitatii Rochester. „Un interes aparte trebuie manifestat in directia studiilor care se vor ramifica din acesta, intrucat ar putea releva modalitati de diagnosticare precoce a lupusului si a altor boli autoimune, daca ipoteza cercetatorilor se va transpune in realitate”.
„Scopul nostru este sa transformam informatiile obtinute in urma unui proces de cercetare general in rezultate de insemnatate care sa vina in intampinarea omului, a pacientului care se confrunta cu orice fel de afectiune si care are nevoie de un tratament cat mai eficient pentru a-si putea imbunatati calitatea vietii”, adauga Lund.
Sursa: Journal of Experimental Medicine