Please select a featured image for your post
Ce este Zona Zoster?
Herpes zoster, sau zona zoster, este cauzat de virusul varicella-zoster (v-z), denumit astfel pentru ca este agentul a doua afectiuni diferite ca manifestari clinice – varicela si Zona Zoster.
Virusul varicelozosterian (VVZ) apartine familiei herpesviridae, fiind inclus alaturi de virusul herpes simplex (HSV1 si HSV2) in familia alfa-herpesviridae. Mai este cunoscut si sub numele de HHV3.
Zona Zoster afecteaza radacinile nervilor, manifestandu-se prin durere si prin aparitia unor vezicule marunte grupate pe traiectul nervilor afectati.
Incidenta zonei zoster este strans legata de statusul imunitar al indivizilor. La varstnici imunodepresia fiziologica de batranete explica de ce acest segment de varsta este predominant afectat. Riscul de aparitie este mult mai mare la pacientii cu imunodepresii celulare:
5-15 % pentru bolnavii cu hemopatii maligne: linfoame Hodgkiniene si non-Hodgkiniene, leucemii;
25-30 % pentru pacientii cu infectie HIV;
30-65 % pentru pacientii care au suferit grefe medulare.
Cum se transmite Zona Zoster ?
Afectiunea se transmite prin contactul cu lichidul din veziculele eruptiei si pe cale aerogena. Exista si posibilitatea transmiterii transplacentrare a virusului cu infectare ulterioara a fatului.
Zona Zoster este considerata ca o infectie repetata pe fond de imunitate scazuta, provocata in urma contactului organismului cu virusul in antecedente. Virusul, in stare latenta, se afla in ganglionii nervosi iar in timpul reactivarii infectia avanseaza pe traiectul nervului spre piele, unde cauzeaza eruptii caracteristice.
Care sunt simptomele Zonei Zoster?
In cazurile tipice afectiunea debuteaza cu dureri, senzatie de arsura si amorteala in zona nervului afectat. Intensitatea durerilor este variata si, din cauza absentei in primele zile a modificarilor cutanate sindromul doloric deseori este luat drept o manifestare a altei afectiuni.
Pacientii mai pot prezenta simptome asemanatoare cu cele ale gripei: frisoane, dureri de stomac, diaree etc. De obicei, dupa 3-5 zile de la aparitia durerilor in focarul lezional se instaleaza edem si hiperemie cutanta, pe fondul carora apar elemente nodulare grupate mici. Durata si intensitatea durerii sunt direct proportionale cu varsta bolnavului.
Cum evolueaza Zona Zoster?
Modificarile in derm in cadrul zonei zoster sunt asemanatoare cu cele provocate de herpes simplex. Se constata hemoragii in sistemul nervos si infiltratie inflamatorie in ganglionii nervosi si in radacinile posterioare cu distrofie ulterioara a celulelor ganglionilor si a fibrelor nervoase.
Papulele (basicutele) exista un timp scurt si se transforma in vezicule umplute cu un continut transparent. In continuare lichidul din vezicule devine opalescent, apoi opac.
De obicei, veziculele apar treptat, din care cauza in perioada de stare a bolii se pot observa eruptii aflate in diferite etape de evolutie. Procesul se extinde pe o suprafata mare si se localizeaza pe traiectul nervilor, eruptiile situandu-se mai frecvent unilateral pe pielea toracelui, ceva mai rar, in zona de inervatie a nervului trigemen, pe pielea gatului, in regiunea lombosacrala, pe traiectul nervilor cranieni (facial, otic, auditiv), pe membre. Majoritatea veziculelor cu timpul se transforma in cruste, iar unele se rup de la sine. In cazul formei cangrenoase a zonei zoster eruptia produce cicatrice.
Dupa caderea crustelor si epitelizarea eroziunilor pielea prezinta o usoara inrosire. Durata totala a afectiunii este de 2-4 saptamani.
Care sunt formele atipice de evolutie a Zonei Zoster ?
Deseori se observa devieri de la evolutia tipica a afectiunii. Acestea se refera la semnul subiectiv principal – la durere. Durerea se poate instala simultan cu aparitia eruptiei sau se poate face simtita uneori si dupa eruptii. La unii pacienti durerea lipseste iar diagnosticul se stabileste pe baza dispunerii caracteristice a eruptiilor pe traiectul trunchiurilor nervoase. Intensitatea senzatiilor dolorice oscileaza in limite largi: de la parestezii suportabile pana la dureri intense si chinuitoare.
Nevralgiile postherpetice sunt acele stari in care durerile intense persista un timp indelungat, citeva luni si chiar ani, dupa disparitia eruptiilor pe piele. Astfel de fenomene se observa mai frecvent la persoanele mai in varsta. Sexul feminin prezinta un risc mai mare de a dezvolta nevralgia postherpetica.
Chiar si eruptiile pot fi atipice. Deseori veziculele, care de obicei nu depasesc dimensiunile unui bob de mazare, devin mult mai mari, de dimensiunile unei prune (herpes zoster vazicant). Veziculele si vezicile pot fi umplute cu continut sangvinolent, din care cauza la uscarea lor se formeaza cruste hemoragice (herpes zoster hemoragic).
Cea mai grava evolutie cu modificari rebele in piele sub forma de cicatrice se inregistreaza in Zona Zoster gangrenoasa, in cadrul careia se produc modificari necrotice pe fundul veziculelor cu afectarea straturilor profunde ale dermului.
Foarte neobisnuit evolueaza herpesul zoster generalizat. Procesul se caracterizeaza prin febra, tulburari ale starii generale si prin aparitia, pe langa focarul principal de afectare, a unor eruptii veziculoase extinse, uneori simulind eruptiile de varicela. In proces pot fi antrenate meningele si plamanii.
Parezele, paraliziile si tulburarile de locomotie se observa rareori in Zona Zoster, insa aparitia lor este posibila mai ales cand eruptiile se localizeaza pe membre. De regula, paraliziile nervului facial se inregistreaza in sindromul Hunt (Ramsay-Hunt), care include, pe langa acest simptom, dureri in ureche si eruptii de herpes zoster in regiunea urechii.
Zona Zoster in regiunea genito-anala poate fi insotita de tulburarea actului de defecatie si urinare.
Mucoasele rareori sint afectate in proces, insa in caz de antrenare a ramurilor doi si trei ale nervului trigemen eruptiile in forma de vezicule, pe fondul unui edem pronuntat, apar pe mucoasa cavitatii bucale.
In caz de afectare a primei ramuri a nervului trigemen, pe langa eruptii pe frunte, nas, si pe pleoape, deseori apar fenomene de conjunctivita, keratita, irita si iridociclita, ceea ce poate cauza reducerea vederii sau cecitate.
Cum diagnosticam Zona Zoster?
Diagnosticarea herpesului zoster sau zona zoster se stabileste, de catre medicul specialist, pe baza datelor epidemiologice, clinice si paraclinice.
Nu exista factori de mediu, genetici sau sociali implicati in aparitia bolii. Diagnosticul pozitiv este mai dificil inainte de aparitia eruptiei si se bazeaza pe datele epidemiologice – contact cu varicela si pe prezenta durerilor atroce. Diagnosticul pozitiv este usor de pus in fata unei eruptii veziculoase, cu distributie radiculara unilaterala, la pacienti care au avut varicela in antecedente si prezinta factori de risc ai reactivarii infectiei.
Diagnosticul virusologic cuprinde metode rapide de diagnostic efectuate prin:
imunofluorescenta pe frotiu si prin tehnici imunoenzimatice
cultura virala pe medii celulare, cu ajutorul anticorpilor monoclonali fluorescenti
Cum tratam Zona Zoster?
Nu exista un tratament pentru vindecarea acestei afectiuni. Sarcina principala in tratarea zonei zoster consta in ameliorarea sindromul doloric, stagnarea eruptiile cutanate si prevenirea nevralgiilor postherpetice. Pentru reducerea perioadei de boala si pentru calmarea durerilor medicul specialist recomanda medicamente antivirale, analgezice si vitamina B12, antidepresive, aplicatii topice, antibiotice (in cazul infectiilor bacteriene).