Intrebarea aceasta, mai rar auzita ca atare, ascunde, de fapt, o alta intrebare, mult mai populara, pe care ne-o adreseaza de foarte multe ori pacientii: „eu de ce anume sa ma feresc pentru a nu ma imbolnavi la ochi?”. Le raspund cu o enumerare ce incepe de la cel mai grav lucru care se poate intampla ochilor sanatosi: lovitura la ochi sau in jurul acestuia.
Traumatismele oculare si/sau perioculare pot merge de la simple eroziuni corneene superficiale (zgarieturi cu unghia sau cu marginea ziarului!), la asezarea/fixarea unui corp strain pe suprafata oculara (de exemplu: sarirea unui span pe cornee de la lucrul cu polizorul, multipli corpi straini corneeni si subconjunctivali de la o explozie sau de la foc de arma), pana la taierea ochiului cu un obiect taios, sau intrarea unui corp strain ascutit in interiorului globului ocular, afectand structurile acestuia in diverse grade.
In ultimele doua cazuri, leziunile oculare pot fi complexe: plaga corneeana, sau sclerala, cu afectarea corneei s a irisului, eventual si atingerea directa a cristalinului, determinand aparitia cataractei traumatice, atingerea corpului ciliar, determinand hemoragie intraoculara masiva, sau atingerea retinei, mergand pana la dezlipire de retina. In aceste cazuri si infectia intraoculara, aparuta ca o posibila complicatie la orice traumatism ocular deschis, este de temut!
Toate aceste situatii, dar mai ales cele ce se insotesc de „spargerea” globului ocular (plagile oculare sau traumatisme oculare perforante) reprezinta urgente maxime si trebuie tratate imediat intr-un serviciu de specialitate.
Un alt gen de traumatisme ocular sunt loviturile directe sau indirecte: o minge in ochi, in special o minge de tenis, a carei marime se „potriveste” de minune cu marimea orbitei, putand determina lovituri extrem de serioase; o lovitura de pumn, o lovitura de coltul mesei etc. Acestea pot determina simple echimoze perioculare (vanataie) sau hemoragii subconjunctivale – ambele lipsite de gravitate – dar si, in cazuri mai serioase, dizlocari ale structurilor oculare: deplasarea cristalinului (subluxatie de cristalin, cu sau fara cataracta traumatica) sau dezlipire de retina. Si aceste cazuri sunt urgente relative si trebuie tratate rapid in servicii oftalmologice.
Dupa ce am „speriat” cititorii nostri cu lucruri atat de severe, putem spune ca, in afara de traumatisme, ceilalti „dusmani” ai ochilor sanatosi sunt mai putin riscanti si amenintatori. Sa vedem care ar fi acestia!
Lucrul indelungat la calculator poate determina oboseala oculara, cu simptomele ei nespecifice: senzatie de pleoape grele, de ochi uscat, inrosirea ochilor, tulburari de vedere. Aceste simptome nu constituie o urgenta si nu necesita un tratament special, in afara de instilatii de lacrimi artificiale si, mai ales, pauze mai lungi din fata calculatorului.
Folosirea incorecta a unui prosop, a unor obiecte de igiena faciala, de la alte persoane, sau ducerea la ochi a mainii murdare, baia in piscine sau basin sau in lacuri necorespunzator ingrijite – toate acestea pot duce la infectii superficiale oculare, numite conjunctivite sau kerato-conjunctivite, care se trateaza cu picaturi si/sau unguente cu antibiotice, prescrise de oftalmolog.
Daca tot am vorbit de piscina si de baie in lacuri, amintim si de vara cu soarele ei puternic, cand e recomandat sa folosim ochelari de soare cu protectie cat mai mare pentru radiatile UV. Expunerea la soare ca atare nu determina anumite boli, desi se pare ca un factor pentru aparitia cataractei, dar si a degenerescentei maculare la varste mai inaintate, ar fi tocmai expunerea indelungata la soare. O situatie extrema, pe care o stiti deja, este expunerea la radiatiile date de eclipsa de soare, cand se pot produce leziuni marcate si ireversibile ale retinei, in special in zona maculara (zona centrala a retinei).
Un inamic mai serios, care poate determina chiar aparitia unor boli la un moment dat in cursul vietii, este ereditatea, prin transmiterea genetica a unor afectiuni, cum este glaucomul. De aceea, sfatuim ca toate persoanele peste 40 de ani, in general, care au un parinte sau amandoi parintii diagnosticati cu glaucom, sa-si faca, la randul lor, controale anuale pentru depistarea unui eventual glaucom.
Unele boli generale, cum sunt diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala, pot determina afectiuni vasculare oculare redutabile: de la retinopatia diabetica cu diverse stadii de gravitate, pana la obstructii de artera sau de vena retiniana centrala, cu pierderea ireversibila, uneori totala, a vederii. Din nou apare indemnul nostru: orice persoana diabetica, hipertensiva sau cu dislipidemie („colesterol mare in sange”) trebuie sa-si faca anual un consult oftalmologic complet, cu examinare atenta si a fundului de ochi.
Unele medicamente administrate oral pentru diverse boli generale pot avea influenta asupra ochilor, devenindu-le, in anumite cazuri, inamici: medicamentele cardiace din clasa Amiodarona /Cordarona determina niste modificari in structura corneei, pe care le vedem la examenul oftalmologic, dar care nu influenteaza vederea si, in general, nu au importanta clinica. Preparatele cortizonice, in schimb, luate timp indelungat (Prednisonul si altele), pot determina chiar boli oculare: cataracta cortizonica sau glaucolul cortizonic, ambele necesitand tratament oftalmologic, inclusiv chirurgical.
Cam acestia ar fi inamicii ochilor sanatosi, factori care pot actiona la un moment dat asupra ochilor nostri, facandu-i sa devina din „ochi sanatosi”, niste „ochi bolnavi”, adica ochi cu diverse afectiuni ce necesita tratament. Acesti inamici pot fi combatuti printr-o profilaxie corespunzatoare, asa cum am aratat, prin evitarea factorilor care ii determina.
Articol realizat de Dr. Ozana Moraru, Medic chirurg oftalmolog – Clinica Oculus, Bucuresti
INTREABA SPECIALISTUL! Aveti intrebari legate de preventia, diagnosticul si tratamentul afectiunilor oculare? Aflati raspunsul de la un specialist de talie mondiala!
Trimiteti intrebarile dvs. la office@medicpentrutine.ro!