Kinetoterapia primei copilarii nu este o simpla suita de exercitii, ci o gama larga de manevre, tehnici, procedee si pozitionari ce pot influenta statica si dinamica corecta, care contribuie la formarea deprinderilor, la dezvoltarea armonioasa, dar si la calirea organismului si intarirea sanatatii.
Kinetoterapia se foloseste pentru facilitarea, corectarea, perfectionarea si complicarea miscarii. Stiut fiind ca miscarea incepe cu capul, se extinde la umeri, mana incepe sa apuce, apoi se deplaseaza (rostogolit, tarat, apoi in patru labe) si treptat mersul biped, urmarit pana la 14-15 luni, varsta la care se considera ca majoritatea copiilor merg bine.
La copilul mic, musculatura este formata in totalitate, dar ea este redusa calitativ si cantitativ, ligamentele articulare sunt fragile si abia schitate, miscarile sunt lente si imprecise, muschiul oboseste repede, predomina flexia si o usoara contractie permanenta.Acest tablou impune respectarea catorva reguli:
Reguli generale – programul de kinetoterapie sa se inceapa in jurul varstei de 4 luni.Acesta consta in miscari simple, naturale, aplicate cu regularitate la aceleasi ore inainte de baie si masa. Pozitiile de lucru sa fie cat mai naturale, iar masajul sa fie adjuvant de baza.
Reguli de executare – toate exercitiile se vor executa incet, linistit, evitand miscarile bruste.
Cerinte igienice – locul de desfasurare (masa, patura), aparatul folosit (mingea, ruloul), sa fie curate, comode si sa permita pozitionari si miscari corecte.Temperatura camerei sa fie adecvata si constanta.
Toate exercitiile facute cu copilul trebuie insotite de un glas domol si ton afectuos al celui care se ocupa de gimnastica (parinti, kinetoterapeuti).
Kinetoterapia in perioada 4-5 luni – indrumari:
copilul se afla culcat pe spate, iar adultul lateral de el, incat sa fie vazut bine, urmarind sa obtina anumite reactii: zambet, gesturi, gangurit, vorbindu-i permanent.
aceeasi pozitie, copilul trebuie stimulat sa urmareasca un obiect colorat, pe care adultul il va deplasa in lateral, vertical, apoi circular.
din aceeasi pozitie, se fac cu picioarele miscari de flexie extensie, rotatie, la inceput pasiv, apoi conduse activ.
copilul culcat pe masa este invatat sa se rostogoleasca pe o parte si pe alta, ajutandu-l prin flexia unei gambe pe cealalta.
aceeasi pozitie adultul ii ridica progresiv membrele inferioare fara sa ii dsprinda umerii si capul de pe suprafata de sprijin.Aceasta miscare provoaca contractarea musculaturii dorsale si fesiere.
de asemenea, miscari de rotatie in zona abdominala, paraombilical, efectuate in sensul invers acelor ceasornicului in caz de colici la sugarii foarte mici.
Kinetoterapia in perioada 6-7 luni – indrumari:
copilul , asexat pe scaunel si stimulat verbal, schiteaza o miscare de flexie a trunchiului.
copilul culcat pe spate, adultul lateral, se executa extensii ale mainilor.
stimularea intoarcerii din culcat inainte in culcat pe spate.
copilul culcat pe spate este stimulat verbal sa prinda doua degete de la fiecare mana, pe care i le intinde adultul, ajutandu-l astfel sa se ridice in sezand.
articulatia gleznei poate fi stimulata opunandu-i o usoara rezistenta.
copilul este asezat cu talpile pe sol, genunchii indoiti si in momentul cand este stabil va fi ajutat sa intinda genunchii.
Kinetoterapia in perioada 8-9 luni – indrumari:
pentru stimularea prin contactul verbal se urilizeaza cuvinte simple si precise.
copilul trebuie pus sa se aseze pe scaunel, sa se intoarca, sa se tarasca pentru a inainta spre un anumit obiect, sa treaca din pozitia „in patru labe” in pozitia „pe genunchi”.
din asezat pe o minge este stimulat sa reactioneze activ.
sa stea in picioare pe o minge cu diametrul mare, care-i serveste ca punct de sprijin mobil.
sa loveasca mingea, sa o impinge, sa o urmeze in deplasari, fiind sustinut de solduri, iar mainile libere.
din stand, fiind sustinut de adult, se executa miscari usoare de balans.
executa miscari usoare de genul opozitiei policelui-index.
Kinetoterapia in perioada 10-15 luni – indrumari:
deja trebuie sa recunoasca cuvintele auzite sau sa-si adapteze cuvintele noi la situatii noi.
se pot utiliza cantece si denumirea partilor corpului, pentru stabilirea contactului cu copilul, diferite jucarii care il atrag.
exercitii de suflat.
exercitii individuale care pun in miscare muschii dorsali si abdominali, urmarind perfectionarea echilibrului.in sprijin pe palme cu fata in jos, cu gambele ridicate, copilul incepe sa realizeze pozitia pentru „roaba”, apoi sa se deplaseze.
mers tinut de ambele maini.
stand, tinut de solduri leganare pe loc.
mers singur, impingand un carut.
reproducerea sub forma de joc a gesturilor de imbracare si dezbracare etc.
Acestea sunt cateva exemple care pot fi urmate pentru buna dezvoltare a copilului nostru, din punct de vedere psihic, emotional, fizic.
Articol realizat de Bogdan Dimitriu, Coordonator recuperare medicala – Clinica Medicala Sport Med Center (www.sportmedcenter.ro)