Alimentatia contribuie la multe dintre starile noastre, altele decat satietatea ori foamea. Putem fi indispusi ori plictisiti din cauza mancarii, si nu pentru c-ar fi fost puiul necopt bine sau piureul nesarat. Alimentele isi pun amprenta nu doar pe dispozitia noastra de moment, ele contribuie la afirmarea personalitatii si pe termen lung. Toata viata. Vrem o minte care sa nu ne tradeze cand avem mai mare nevoie de ea? Exista meniuri care s-o stimuleze!
Memoria are capacitatea de a uita. Un om trecut de varsta a doua are o mai buna memorie si cronologie a evenimentelor din copilarie si prima tinerete decat a celor din ultima parte a vietii. O dieta fara suplicii, respectata toata viata, ne va fi mereu aliat in lupta cu lapsusurile.
Reguliele esentiale pentru pastrarea creierului in forma sunt:
– sa nu sarim peste cele trei mese principale, micul dejun, pranzul si cina;
– sa nu sarim peste somn, iar daca se poate, daca nu lucram in ture sau ceva de genul acesta, programul de dormit sa fie intre 6 si 8 pe noapte la un om adult si sa se incadreze mereu intre aceleasi ore;
– sa facem zilnic exercitii fizice sau miscare: inot, ciclism, alergari, aerobic, flotari, genuflexiuni, abdomene sau macar mers pe jos jumatate de ora pe zi. Daca le efectuam seara, sa lasam cateva ore intre ele si mersul la culcare.
Alimentele cele mai pe placul creierului
Exista superstitia ca, daca mananci peste in prima zi a anului, o sa-ti mearga bine pana la urmatorul revelion, o sa fii usor si alunecos. Credinta se refera la iutimea mintii. Pestii, in special cei grasi (somonul, spre exemplu), contin Omega 3, acid gras care produce mielina. Mielina permite nervilor sa transmita impulsuri cu viteza sporita. Omega 3 se mai gaseste in nuci si seminte de dovleac.
Fenilalanina, tot un aminoacid, e iarasi o substanta care mentine creierul in forma. Nu e necesar sa-i retinem numele, doar sa stim ca se gaseste in oua, carne, cereale, sfecla, soia si migdale. Acetilcolina, produsa de colina, intra si ea in randul stimulentilor nostri. Colina o extragem din oua, soia si ficat. Cafeina energizeaza si improspateaza creierul, izgonind somnolenta. Cafeaua e recomandabila, dar, dac-o bem in exces, cadem in extrema cealalta si devenim nervosi. De asemenea, nu-i bine s-o bem seara. Legumele sar si ele in ajutorul memoriei, in special broccoli-ul, conopida si varza. Ciocolata neagra imbunatateste circulatia sangelui la nivel cerebral. Flavanolul pe care-l contine, substanta antioxidanta, stimuleaza functiile mentale.
Nervozitatea, apatia, tristetea ne apuca uneori pe nepusa masa. Vorba vine: sunt urmare a unor mese care n-au continut ce trebuia. N-au continut dopamina, un neurotransmitator foarte important. Crestem rapid nivelul dopaminei consumand dulciuri si grasimi. Dar, ca si in cazul dopajului (asemanarea denumirilor o fi intamplatoare?), cresterea e urmata de o scadere la fel de intempestiva. Pentru a incetini scaderea, vom consuma alimente bogate in proteine. Acestea sunt:
– muschiul de vita, pieptul de pui, pestele;
– albusul de ou;
– branzeturile si lactatele;
– migdalele, alunele, fisticul, semintele de orice;
– cerealele integrale.
Observam ca oul e un aliment foarte important, cu multiple calitati pentru imbunatatitrea memoriei consumatorului. Si soia se gaseste in top. Oare vestitul salam cu soia din ingropatul regim ne facea mai destepti – asa cum sustin nostalgicii ca eram la vremea aia?
Dieta aceasta nu e una obisnuita, fiindca 99 %, probabil, dintre femeile care urmeaza o dieta o fac spre folosul trupului, nu al mintii. Concluzia imbucuratoare este ca, daca facem o lista cu alimentele obisnuita ale unei diete de slabit si o comparam cu aceea a alimentelor de aici, vedem ca listele au multe in comun.