Doamnelor, nu cumva aveti o fobie pentru insecte? Va este frica de gandacul din bucatarie sau traiti terorizata ca in casa vor prolifera paianjenii? Ma intreb daca nu cumva suntem nedrepte fata de aceste micute fiinte care, intamplator sau nu, reprezinta cea mai mare parte a numarului de animale de pe Terra, adica vreo 80 la suta. Inainte de a ajunge sa detestam aceste animale cred trebuie sa fim drepte si a recunostem ca exista foarte multe specii de insecte care sunt capabile de lucruri uimitoare. Dintre aceste insecte cele mai cunoscute sunt insectele sociale:
Furnica: poate cara o povara de 50 de ori mai mare decat greutatea ei corporala, cu toate acestea furnicile muncitoare traiesc de la 1 pana la 5 ani, unele regine traiesc pana la aproape 20 de ani (ceea ce inseamna foarte mult in lumea insectelor, da?). Simtul mirosului la o furnica este la fel de puternic ca al unui caine. Furnicile nu dorm niciodata (va inchipuiti cum ar fi pentru dumneavoastra?!), dar traiesc pe Pamant de peste 100 de milioane de ani, fiind considerate specia care a evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile aparute de-a lungul timpului in evolutia Terrei.
Albinele: exista multe specii de albine, majoritatea nefiind cunoscute ca insecte sociale. Doar speciile mai mari, precum bondarii si albinele de stup, sunt insecte sociale. Aceste varietati traiesc in colonii sau, in cazul albinei de stup, in stupi facuti de oameni. Stupul consta intr-un numar mare de albine lucratoare, care sunt sterile, alaturi de femele cu aripi, o singura regina si cativa trantori masculi. Albinele difera de viespi prin faptul ca unele parti ale gurii lor sunt adaptate la suptul si linsul nectarului. Ele au, de asemenea, o modificare deosebita a membrelor posterioare pentru colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei in timp ce viziteaza flori, este indepartat cu membrele posterioare si adunat intr-o punga de polen speciala aflata pe picior. Polenul se desprinde de picior cand albina se intoarce la cuib sau la stup si este pus intr-o celula a fagurelui de miere, unde asigura un depozit de hrana pentru colonie. Albina, cand se intoarce la stup, executa adesea un dans complicat, rasucindu-si aripile si abdomenul in timp ce alte albine o privesc. Acest dans respecta un anumit model, din care celelalte albine pot afla daca cea care s-a intors a gasit o sursa mai buna de hrana si, mai important, unde se afla acesta. Colonia poate supravietui in timpul iernii datorita depozitului de hrana pe care il construieste in lunile de vara. Albina este insensibila la culoarea rosie, dar detecteaza lumina ultravioleta, care este invizibila pentru noi.
Termitele: spre deosebire de ideea generala, nu toate termitele fac movile, dar cele care le fac au o organizare sociala mai complexa. Coloniile de termite sunt alcatuite din masculi cu aripi, o singura femela regina a carei unica sarcina in cadrul coloniei este de a depune oua, si mii de lucratoare lipsite de aripi, care construiesc cuibul si apara colonia. Unele dintre lucratoare pot fi soldati specializati a caror singura sarcina este de a apara cuibul.
Soldatii si regina sunt hraniti de lucratoare, care parasesc cuibul si cauta hrana pe care o duc inapoi. Daca o movila de termite se strica, un roi de soldati alearga la partea afectata pentru a apara colonia impotriva pradatorilor, in timp ce termitele incep sa repare dauna. Unii soldati au falci imense, altii au un bot ingust prin care elimina o secretie lipicioasa. La un grup de termite, apararea coloniei s-a dezvoltat atat de mult incat, daca, de exemplu, cuibul este invadat de furnici, unii dintre soldatii care se reped in aparare inghit aer si se umfla pana explodeaza, blocind tunelele pentru a preveni patrunderea furnicilor pana la regina sau la puii de termite. Explodind, termitele acopera, de asemenea, furnicile invadatoare cu sange si intestine.
Termitele lucratoare ingrijesc ouale depuse de femela, hranind si crescind micile termite. Intreaga colonie formeaza un oras prosper, cu un grad de organizare desavarsit. Roiurile de termite apar in anumite momente ale anului cand se formeaza o noua colonie. Aceste roiuri constau din masculi si femele cu aripi. Dupa ce femela se imperecheaza, aripile ii cad si ea incepe procesul de depunere a oualor pentru a intemeia o noua colonie.
Viespi Se cunosc peste 10.000 de specii de viespi, iar acestea au moduri de viata diferite. Imaginea populara a viespii comune este de insecta infricosatoare, galbena cu negru, cu o intepatura puternica si dureroasa. Aceste viespi traiesc in colonii, desi exista multe alte specii care duc o viata solitara. Coloniile de viespi se reintemeiaza in fiecare an.
Toamna, un numar de larve din celule primesc hrana speciala si, in loc sa iasa mai multe viespi lucratoare, aceste larve devin viespi regine femele sau masculi. Acestea parasesc colonia si, dupa imperechere, viespea regina isi gaseste un loc de hibernare. Toate lucratoarele parasesc cuibul si, impreuna cu masculii, mor in timpul iernii, insa reginele ies in primavara urmatoare pentru a intemeia noi colonii.
In regiunile temperate, speciile de vespide formeaza colonii cu lucratoare inaripate in timpul lunilor de vara. Aceste viespi formeaza un cuib cu o structura complicata, adesea facut din lemn mestecat si avind o textura asemanatoare cu a hartiei. In interiorul cuibului, puii de viespe se dezvolta in celule special construite de catre lucratoare. Ei se hranesc cu hrana depozitata in celule si cand ajung la maturitate se transforma in viespi lucratoare, inmultind astfel numarul membrilor coloniei. In cea mai mare parte a primaverii si a verii, viespile cauta omizi si alte insecte, pe care le duc inapoi la cuib pentru a-si hrani puii. In acest fel ele sunt utile, distrugind multe insecte daunatoare.