Fie ca ne plac sau nu becurile economice – sunt cam „chioare”, ce-i drept – incepand din toamna lui 2009, va trebui sa ne obisnuim, incet, incet cu ele. Din 2012, becurile clasice nu vor mai avea ce cauta in casele noastre, motivul fiind consumul mare de energie care contribuie, printre altele, la incalzirea globala. Se estimeaza ca, daca in fiecare gospodarie s-ar inlocui trei becuri noramale cu unele economice, ar fi ca si cum 3.5 milioane de masini ar disparea de pe strazi. Ca bonus – becurile noi ne vor ajuta sa facem economii pentru ca au o durata de viata mai mare si micsoreaza factura la energie electrica.
Ce are UE cu becurile normale? Ele se numesc si becuri incandescente, pentru ca folosesc caldura ca sa lumineze. Sunt facute dintr-un filament subtire de tungsten asezat intr-o sfera de sticla umpluta cu anumite gaze. Sunt categorisite in functie de cantitatea de energie necesara pentru a le aprinde: 40 de watti, 60, 100 de watti. Modul de functionare este simplu: curentul electric circula printr-un filament subtire si rezistent care se incalzeste pana la 2000 de grade. Datorita caldurii, filamentul se aprinde si straluceste, adica devine incandescent. Problema este ca acest sistem consuma multa energie degeaba. Scopul becului este sa produca lumina, dar el produce si caldura si toata energia consumata pentru a incalzi acel filament este, pur si simplu, pierduta. 70% din energia consumata de un bec este transformata in caldura si doar 30% devine lumina. Pentru fiecare watt de curent, un bec incandescent produce in jur de 15 lumeni.
In schimb, becurile economice, becuri fluorescente, pe numele lor stiintific, sunt reci pentru ca sistemul de functionare este cu totul diferit. E vorba de un tub care are cate un electrod la fiecare capat. Tubul este umplut cu un gaz ce contine vapori de argon si mercur. Intre cei doi electrozi se deplaseaza electroni care lovesc vaporii de mercur facandu-i sa produca fotoni UV. Acesti fotoni lovesc stratul de fosfor cu care este captusit tubul, ceea ce produce lumina. Dupa cum se vede, modul de functionare este mai complicat decat la becurile incandescente, motiv pentru care productia este mai dificila si mai costisitoare, ceea ce influenteaza pretul final. Becurile fluorescente pot fi mult mai scumpe decat cele normale. In schimb, ele au o durata de viata mai mare, de pana la 10.000 de ore (fata de 1000 la un bec normal) si consuma mai putina energie. La fiecare watt de curent, un bec economic produce intre 50 si 100 de lumeni. Asta inseamna ca nu se iroseste energia pentru a produce o caldura inutila.
Asadar, becurile economice reduc consumul global de energie, au o durata de viata mai mare, reduc factura de energie electrica si nu incalzesc inutil, ceea ce este un plus, mai ales vara. In schimb, au si defectele lor. Pentru ca folosesc mercur, pot deveni periculoase atunci cand se sparg sau cand nu le mai folosim. Daca sunt aruncate pur si simplu la gunoi, becurile fluorescente reprezinta deseuri toxice datorita mercurului care se scurge in pamant. Pentru a evita acest lucru, ele ar trebui reciclate in mod controlat. Mai mult, becurile economice nu sunt doar „chioare”, ci si palpaie, chiar daca insesizabil. Dupa o expunere indelungata, spun unele cercetari, palpairea continua da dureri de cap si suprasolicita ochii, iar la bolnavii de epilepsie poate sa declanseze crize.
Pentru ca trecerea sa fie mai usoara, este recomandata inlocuirea treptata a becurilor incandescente cu cele fluorescente. Pentru a inlocui un bec normal de 60 watti este necesar unul incandescent de aproximativ 15 watti. Regula generala este ca becul economic va necesita cam un sfert din energia unuia normal.