Urzicuta (Coleus blumei) este de multi ani una dintre cele mai cunoscute si cultivate plante decorative si foarte indragita de pasionatii de plante, fie datorita culorilor atragatoare pe care le afiseaza frunzele acesteia (rosu, purpuriu, aramiu, verde palid, portocaliu, galben, caramiziu), fie datorita vigurozitatii si ritmului halucinant de crestere.
In mod curios, aceasta planta care s-a adaptat atat de bine conditiilor de mediu din tara noastra, este originara din padurile tropicale din Africa, America sau chiar Asia.
Desi nu este o planta pretentioasa, suportind cu stoicism aproape orice conditii, daca ne dorim sa devina stufoasa si sa atraga priviri de admiratie este bine sa-i asiguram totusi cateva conditii minime: solul trebuie sa fie bogat, astfel incat sa puna la dispozitia plantelor suficiente substante nutritive necesare ritmului alert de crestere. Substratul ideal este cel alcatuit din 2 parti compost, 2 parti pamant de gradina si o parte nisip, care sa-i asigure o buna drenare.
Tot pentru sustinerea ritmului alert de crestere urzicutei trbuie sa i se administreze saptamanal substante fertilizatoare din aprilie pana in septembrie, de preferinta sub forma lichida, diluate numai la jumatate din puterea recomandata pe eticheta.
Se uda cat mai des, dimineata sau seara, folosind cantitati mari de apa, astfel ca substratul sa fie in permanenta umed, dar atentie – nu-i place apa statuta si de aceea trebuie sa i se asigure un drenaj bun. Pulverizarea apei pe frunzis provoaca patarea frunzelor.
Urzicuta nu prea cunoaste perioada de repaus: ea se dezvolta pe durata intregului an, insa este bine sa reducem cantitatea de apa pe perioada iernii, deoarece in aceasta perioda evporarea ei este mai redusa si s-ar putea sa avem neplacuta surpriza de a constata ca radacinile plantutei noaste au putrezit.
In privinta luminii, cerintele urzicutei nu sunt foarte mari: planta prefera sa fie amplasata in zone care primesc lumina indirect, zone de semiumbra, locurile indicate fiind ferestrele vestice sau estice, unde culoarea frunzelor se intensifica si se mentine in acest mod o perioada indelungata. Se poate adapta la temperaturi mai mici de 12 grade celsius, dar se dezvolta armonios numai atunci cand temperatura se situeaza intre 20 -30 de grade
Toaletarea (taierea) plantei este neaparat necesara pentru a preveni cresterea pe verticala si a determina cresterea masei foliare. Atunci cand varful plantei este taiat intreaga energie va fi distribuita catre partile laterale, devenind mult mai stufoasa.
Bobocii florilor se indeparteaza imediat ce au aparut pentru ca planta sa nu produca seminte, deoarece, odata realizate, aceasta de obicei moare.
Inmultirea urzicutei se poate face prin seminte sau prin butasire; a doua varianta este cea mai usoara, facindu-se prin taierea unor lastari de pe planta, in orice moment al anului. Se indeparteaza frunzele de la baza lastarului si se introduc in pmant proaspat, in nisip sau chiar intr-un vas cu apa.
Principalele probleme care pot aparea sunt musculitele albe, fainarea sau paduchii testosi, care ataca mai ales plantele tinere si lastarii abia aparuti. Desi poate parea deja o prezenta comuna, urzicuta merita sa-si gaseasca un loc in casele noastre fie si numai pentru faptul ca este atat de usor de ingrijit si incanta ochiul cu minunatelei culori!