Daca avem intr-o camera un fotoliu de culoare visinie, visiniul acela va fi intr-un fel daca-l privim la lumina zilei si-n alt fel cand avem becul in functiune. Dar nici lumina zilei nu e o unitate standard. Fotoliul nostru va arata diferit daca-l vom muta dintr-un loc anume intr-o incaperea aflata mai la sud sau mai la nord. In functie de punctul cardinal spre care privim cand deschidem fereastra, luminarea naturala a incaperii cunoaste niste diferente.
Cand avem fereastra orientata spre sud, lumina zilei aduce caldura specifica punctului cardinal cu pricina. Vorbim, desigur, de o locuinta din emisfera nordica, altfel stau lucrurile daca domiciliem in apropierea Antarcticii. Aceasta lumina e clara si datatoare de contraste. Un albastru marin e culoarea ideala in incaperea cu fereastra sudica. E lucru remarcat ca ochii verzi ai unui om isi schimba nuanta in functie de culorile din jur, de vreme, de luminozitate. Asa va pati si camera noastra, isi va gasi culoarea adecvata in orice anotimp si la diverse momente ale zilei.
Nordul actioneaza asupra ferestrei in mod opus fata de punctul cardinal de asemenea opus: da camerei o lumina rece si difuza, facand culorile incintei sa para sterse. Ca sa contracaram eroziunea produsa de recele nord in coloritul nostru, trebuie sa alegem o paleta calda si luminoasa: auriu, rosu si nuantele lor. O zona linistita si odihnitoare, prielnica lucrului, o obtinem din culorile naturii, maro si verde.
Fereastra spre est iti umple camera de lumina soarelui dimineata, pe cand cea catre vest face acelasi lucru dupa-amiaza, mai ales in perioada calduroasa a anului. Intr-un anumit momet al zilei, luminozitatea unei camere dinspre est sau vest cunoaste cel mai inalt grad. Albul trebuie sa fie prezent din plin intr-o camera orientata spre rasarit sau apus, combinat cu violet sau rosu aprins.
Daca stim, cat de cat, ce culori predominante ne trebuie in camere potrivit orientarii geografice, ar fi bine sa aflam si stare, ce sentiment induc asupra noastra si a oaspetilor nostri culorile unei incaperi.
Galbenul e culoarea geloziei doar intr-un cod adolescentin; altminteri, semnifica veselie, spatiu primitor. Cand e intens, tipator, galenul irita. Verdele, culoarea doinelor si a elegiilor, semnifica in primul rand odihna si relaxare. Albastrul e precum cerul de culoarea asta: senin. Culoarea calmului si a pacii. Cand insa ocupa spatiu prea mult, transmite raceala. Ca si fundul si peretii unei piscine. Culoarea maro simbolizeaza stabilitate si trainicie. Nici nu e de mirare ca au durat atata piesele de mobilier maro. Si mai dureaza inca.
Daca-ntrebi oamenii pe strada, iti vor spune ca rosul se asociaza cu femeile. Barbatii rareori se imbraca in rosu daca nu sunt fotbalisti la Dinamo Bucuresti sau FC Liverpool. Psihologia spune insa altceva: chiar daca lumea considera rosul culoarea femeilor, vederea ei da senzatia de masculinitate. Asadar, rosul e o culoare masculina. In plus, e excitanta, simbolizeaza energie, pofta de viata, vitalitate. Ca veni vorba de culori feminine, una dintre ele e violetul. Inspira senzualitate, calm, dar si mister.
Albul, culoarea puritatii, de fapt non-culoare, inseamna igiena, curatenie, ordine. Doar sa nu-l folosim in exces, ne-ar face sa asteptam intrarea pe usa a unui cadru medical. Non-culoarea negru inseamna distinctie si putere; de ce oare autoturismele de serviciu ale politicienilor si diplomatilor nu sunt roz sau vernil? Bine, negre sunt si masinile pompelor funebre, de aceea nu e bine sa abuzam de negru.