Please select a featured image for your post
Armenia este o tara micuta situata in Eurasia, intre Marea Neagra si Marea Carspica. Istoria tarii este una extrem de agitata intrand de-a lungul timpului sub diverse influente, romane iraniene, arabe, mongole, turcesti si mai apoi sovietice.
Cu toate acestea armenii au ramas uniti si si-au pastrat identitatea si la adapostul crestinismului, fiind de altfel, in anul 301 primul stat care adopta crestinismul ca religie oficiala.
Bucataria armeana are astfel radacini din cele mai diverse, un adevarat melting-pot de influente orientale, balcanice, grecesti, turcesti, libaneze si rusesti datorita perioadei petrecuta sub Regatul Rus si mai apoi URSS.
In mod traditional, armenii aseaza pe masa toate felurile de mancare, atat antreurile cat si cele principale, dar si toate bauturile, de la vodka, vin, tahn (bautura ce are la baza iaurt foarte gras) sucuri de fructe si apa.
Cele mai multe dintre antreurile armene fac trimitere la traditia turca si libaneza, se servesc asa numitele mezzes (mai multe feluri asezate pe acelasi platou dintre care amintesc, humusul, borek (patiserie cu umplutura sarata, dulce sau carne), dolmas (un fel de sarmale din foi de vita dar nu numai, cu carne de oaie), tabboule si multe mezeluri, de la carnati, pana la pastrama.
Pe langa toate acestea, masa e adesea inceputa cu o supa de iaurt sau pui iarna si salate de legume si branza vara. Totul este condimentat si cu ierburi aromatice.
Cei aproape 60 de ani de ocupatie sovietica se resimt destul de tare in Armenia astfel ca majoritatea mancarurile traditionale se pastreaza in cadrul diasporei, o diaspora numeroasa si foarte fidela traditiilor. Cu toate acestea sunt voci care spun ca nu se paote vorbi de o traditie culinara armeana in adevaratul sens al cuvantului deoarece influentele au facut ca obiceiurile sa difere uneori chiar si de la o familie la alta.
Ne-am oprit aici la cateva exemple, in varianta armeana, desi unele au si alte variante. Su borek sau manti, un fel de lasagna cu branza sau carne, se prepara ca si lasagna occidentala, singura diferenta fiind sosul de iaurt cu usturoi si menta. Boulghour pilaf facut din grau macinat grosie, fidea taiata fin, se prajeste fideaua si se fierbe cu unt, si eventual catgeva linguri de concentrat de rosii. Ca si pilaful de orez si boulghour este insoteste ca garnitura carnea. Specifica acestei zone este si musakaua sau alte mancaruri cu vinete si carne.
Painea traditionala se numeste lavash (un fel de lipie mai groasa) sau pita. Aceasta din urma este adesea scobita si umpluta cu un amestec de carne, ardei, rosii.
Deserturile armene reiau cateva motive turcesti sau grecesti, baklavalele, rahatul cu diverse arome si umpluturi, diverse produse de patiserie dar si retete pe baza de grau, furcte uscate si stafide sunt cele mai des intalnite in bucataria armeana.
In afara de tahn, acea bautura pe baza de iaurt, regasim si in Armenia aceleasi bauturi alcoolice sau nu ca si peste tot, fie ca e vorba de sucuri naturale sau de vin, bere, votka, cu mentiunea ca in timpul URSS cea mai apreciata bautura produsa in Armenia era cognacul. Dupa obtinerea independentei, producatorii locali au reusit prin investiti sa se impuna incet in cet si pe piata mondiala.
Cum ar fi putut armenii sa preia deserturi de la turci cand armenii erau acolo cu mii de ani inaintea turcilor ?Turcii au avut la origine o bucatarie lipsita aproape de deserturi, majoritatea felurilor de mancare cunoscute azi ca \”turcesti\” fiind preluate fie de la armeni, fie de la greci dupa ce, in prealabil le-au fost cucerite tarile. Turcia de azi nu a existat ca tara, e parte din vechea Armenie si parte din Grecia. Turcii sunt un popor migrator, ce provine dintr-o zona foarte saraca, arida si, au venit cu o bucatarie minimalista, rudimentara. Ceea ce azi se promoveaza drept \”bucatarie turceasca\” sunt in mare parte armenesti si grecesti, feluri de mancare ce doar s-au pop***rizat in vremea Imperiului Otoman, din aceasta cauza sunt si cunoscute sub clasificarea de \”turcesti\”.
Subscriu la ce afirmi, Armen. Foarte adevarat ce spui.