In Olanda, 28% dintre nasteri au loc la domiciliu. Si asta nu se intampla pentru ca a intarziat ambulanta. Nici pentru ca oamenii nu au asigurari medicale. Nici pentru ca sunt “salbatici†si ignora beneficiile medicinei moderne. Ci pentru ca asa au hotarat mamele si tatii. Profilul mamei care hotaraste sa nasca acasa indica o situatie materiala buna, studii superioare si preocupare pentru un mod sanatos de viata, y compris ecologie si apetenta pentru tot ce inseamna organic.
Ne aflam intr-o situatie paradoxala. Stiu ca pe multe dintre noi, mai ales cele fara copii – intre care ma numar si eu, povestile cu nasteri au darul de a ne speria. Incercam aproape toata viata, fara succes, bineinteles, sa ne imaginam dureri sfasietoare, pe care le percepem ca pe ceva inuman, medieval, mai mult decat am putea suporta cu siguranta. Si atunci, mai ales in Romania, ne incalzim cu gandul unei cezariene (suntem tara cu cele mai multe operatii de cezariana efectuate la cerere, nu din necesitate) sau, cel putin, al unei epidurale. Medicina nu a facut in ultimele decenii decat sa ne indeparteze cat mai mult de natura si sa ne usureze sarcina, punandu-ne la indemana instrumente care usureaza considerabil drumul spre miracolul maternitatii.
Ei, si dupa perfectionarea tuturor acestor instrumente care au ajuns sa garanteze scurtarea considerabila a travaliului, intr-o epoca in care femei la prima nastere ajung sa isi tina in brate fiul intr-o ora de la intrarea in spital, in tarile din vest exista un puternic curent care militeaza pentru intoarcerea la “nasterea naturalaâ€, care nu are loc intr-o sala de operatii, ci la tine acasa, in dormitorul conjugal sau in sufragerie. Ca pe timpuri. Numai ca acum sotul nu te mai lasa singura cu moasa, intrand emotionat la sfarsit, dupa ce fasele murdare de sange au disparut si cordonul ombilical a fost si el indepartat, temator, dar gata sa-si preia responsabilitatile de tata, ci ramane langa tine si intelege ca paternitatea a inceput deja, cam atunci cand spermatozoidul dumnealui s-a intalnit in mod fericit cu ovulul tau.
Sunt constienta de faptul ca pe multe dintre voi va oripileaza ideea unei nasteri acasa. Si ca v-ati simti ingrozitor de izolate, de lipsite de ajutor, nevoite sa infruntati singure un monstru. Asta se intampla poate si pentru ca asa am fost invatate sa gandim. Sa percepem graviditatea si nasterea ca pe niste boli cu fructe frumoase insa. Si sa ne pregatim ca atare pentru ceva ce cauzeaza convalescenta. Sigur, nasterea acasa nu se adreseaza celor care au probleme in timpul sarcinii. Atat mama, cat si copilul trebuie sa aiba o stare de sanatate perfecta pentru nasterea la domiciliu. Si cel mai sigur ar fi probabil ca mama sa nu fie la primul copil intrucat atunci creste riscul aparitiei de probleme in timpul nasterii.
Cel mai puternic argument este cel referitor la confortul mental al mamei. Exista specialisti care sustin ca procesul nasterii decurge mult mai usor atunci cand mama simte ca este intr-un mediu familiar, nu intr-unul asociat, asa cum este spitalul, cu afectiunile, cu boala si suferinta. Pe de alta parte, exista temeri intemeiate in privinta contactarii unor microbi sau virusuri chiar din mediul spitalicesc. De asemenea, mama decide singura cum vrea sa nasca, din ce pozitie, in ce loc. Nu se mai supune directivelor medicilor si isi asculta corpul, are incredere in el. Procesul nu este grabit pe cale chimica, iar dupa nastere copilul este pus la sanul mamei imediat, ceea ce nu se prea intampla in clinici.
Desigur ca mama nu este complet lipsita de asistenta medicala, fiindu-i alocata o moasa specializata in nasteri acasa. Moasele sunt pregatite sa intervina in cazuri de distocie a umarului (atunci cand nou-nascutul ramane prins in osul pubian al mamei, ramanand blocat pe canalul de nastere), hemoragii postnatale, rupturi ale tesuturilor perineului sau pot administra oxigen. Sunt pregatite sa intervina si cu suturi sau operatiuni de resuscitare a nou-nascutului, sa administreze oxitocina sau alte substante pe care le au asupra lor.
Nu-mi fac “griji†ca acest curent, al nasterilor acasa, ar putea castiga prea multe adepte in Romania. Din motive cat se poate de evidente. La noi, nasterea naturala – inclusiv in spital – este descurajata. In schimb, cezariana devine practica generala, si nu exceptia pe care o impune o urgenta medicala. Pe langa mamele neinformate, o contributie esentiala o au si medicii. Carora cezariana le este mult mai convenabila. Atunci cand nasti natural, daca nu-ti este provocat travaliul, nu exista un control asupra momentului in care nasterea va avea loc. Or, la cezariana, se merge pe practica programarii. Ca atunci cand mergi la dentist. Medicul nu e nevoit sa plece noaptea de acasa pentru a raspunde capriciilor naturii care le fac pe mame sa nasca la ore nepotrivite. De asemenea, responsabilitatea revine si Ministerului Sanatatii care ar trebui sa controleze mai atent statisticile privitoare la operatiile de cezariana. Acestea sunt oricum mai costisitoare decat nasterile naturale. Exista clinici in care procentul nasterilor prin cezariana este de peste 80%. La nivelul capitalei, se vorbeste despre 70%. Procente alarmante daca ne gandim ca in vest el nu trece de 15% nici in sistemul de stat, nici in cel privat. Asa stand lucrurile, romancele care nasc natural ajung sa fie privite ca niste eroine. La capatul celalalt, stau cele care le catalogheaza ca inapoiate, ca fiinte fara educatie, care prefera sa se tortureze singure. Si de altfel, exista un intreg sistem medical care le trateaza ca atare. Femeile care aleg sa nasca natural ajung sa regrete decizia luata tocmai datorita insolentei si umilintei cu care sunt tratate in momentul nasterii in spitalele romanesti.
In ceea ce priveste studiile, rezultatele sunt adesea contradictorii. Unul dintre ele, cel realizat in Statele Unite pentru Maine Medical Center, spune ca procentul mortalitatii nou-nascutului la nastere este de doua ori mai mare in cazul nasterilor acasa 0,2% fata de 0,09% in cazul nasterilor din spitale. Nici pozitia asociatiilor de medici nu este similara. In timp ce organizatiile profesionale de ginecologi si obstetricieni din Statele Unite ale Americii si Australia descurajeaza apelul la aceasta practica, cele din Marea Britanie o sprijina. Organizatia Mondiala a Sanatatii preia o pozitie de neutralitate, aparand dreptul mamei de a opta pentru ce fel de nastere considera ca ii este potrivit.
Nu m-as risca sa nasc medieval. Stiuc a platesc dar am asistenta medicala si toata atentia necesara existenta la aceasta ora medicala.
Egoismul cras le impinge pe romance sa nasca prin cezariana. Nu stiam ca sunt atat de multe care aleg practica asta. Nu este prea sanatos nici pentru fat, nici pentru mama sa se faca cezariana.
Oare nimeni nu isi pune intrebarea, DAR DE CE PRIN CEZARIANA NU POTI FACE DECAT 2 COPII?
Femeile care nasc prin cezariana isi \”amputeaza\” sansele mai mari de a nu face cancer de col uterin sau, mai ales cele care nu alapteaza, pe acela de a face cancer de san. Nici fatul nu este cel mai fericit daca s-a nascut prin cezariana. Are niste \”aplecari\” spre imbolnaviri ceva mai mari decat cel nascut pe cale naturala.
Inafara sarcinilor \”cu probleme\”, care sincer, NU SUNT ATATEA CU PROBLEME, mai mult medicii decid asta… nu inteleg snobismul acesta al femeilor de a nu naste natural.
Frica de durere? Atunci inseamna ca inca nu ai maturitatea de a deveni mama, de a-ti asuma cresterea si educarea unui bebelus. Din punctul meu de vedere, mamele astea de salon ar face bine sa mai stea prin cafenele inca, nu le-a sunat ceasul biologic asa cum credeau ele!
Parerea mea!
Daca ai facut cezariana exista riscul incepand cu sarcina a 3 ca peretele uterului sa nu mai tina, deoarece a fost taiat de 2 ori. asta este raspunsul. ira cezariana nu creste riscul de cancer de col uterin.nu stiu de unde ati fost informata
Ina, cred ca este vorba, in realitate, de faptul ca o nastere naturala iti scade riscul de cancer de col. Nu neaparat ca cezariana l-ar spori.
eu nu am sa nasc acasa. clar. insa pe mine ma sprie orice fel de nastere in Romania. ma sperie mai mult decat durerea nasterii, spitalul din Romania in care am sa nasc, asistenta care trebuie motivata cu bani din 5 in 5 minute pentru ca macar sa arunce cu o privire asupra bebelusului si la mine. ma ingrozesc medicii de la noi. OLanda?? indraznim macar sa ne comparam cu Olanda? nuu.. e deja prea departe.. si din pdv mental, fizic, financiar, educativ chiar. Durere? da, ea exista, ne e teama. inca nu am un bebelus si daca as avea, in momentul acela, as tinde sa optez pentru o nastere prin cezariana. insa cred ca sub atenta supraveghere a unui medic bun pe durata sarcinii, care ma poate asigura ca totul va merge bine, as alege clar, metoda cea mai satanoasa si mai buna pentru mine si bebelusul meu. Adica aceea a unei nasteri normale.
Am nascut natural o fetita perfect sanatoasa in urma cu un an si 4 luni. Si am mers pe mana doctorului, adica el a fost cel care a hotarat ca va fi nastere naturala. Si daca as mai avea o sarcina, tot nastere naturala as alege, daca nu ar fi motive medicale serioase care sa impuna operatia. Dar despre nastere acasa nu poate fi vorba… pentru ca in spital (e adevarat, unul particular) m-am simtit in siguranta la gandul ca daca ceva merge prost, exista personal calificat care sa intervina.
Intr-adevar, exista in vest si la americani \”trendul\” asta, cu nasterile acasa, poate ca ofera un oarecare confort psihic femeii in travaliu, insa parerea mea e ca riscurile sunt prea mari, atat pentru mama, cat si pentru fat sau nou-nascut.
Consider o dovada de mare prostie sa alegi cezariana in locul nasterii naturale din motive inexistente. Eu sper din tot sufletul sa nu ajung acolo si altele, care ar putea naste natural, aleg gresit din teama de…durere? De ce zic asta? : la mine in familie, femeile sufera de o malformatie grava la uter= un perete despartitor care poate impiedica iesirea fatului daca acesta e pozitionat dupa el. E vorba de mama, sora ei, si mama lor-bunica mea. Asadar, sunt sanse mari sa am si eu asa ceva. Mamei i-a murit o fetita la nastere, iar matusii mele i s-a facut cezariana de urgenta salvandu-i copilul in ultimul moment.
Eu, daca nu voi avea probleme, voi alege nasterea naturala. La urma urmei, cat poate dura travaliul ala? Cat de mari pot fii durerile? N-am auzit de nici o femeie care a murit din cauza lor. Din cauza unor complicatii poate, dar din cauza durerilor nu.
Iar piztipoancele care se tem de durere ar trebui sa se gandeasca ce lunga e recuperarea de dupa cezariana, cat timp n-au voie sa faca sport, cat de mult va dura pana vor reveni la formele apetisante de dinaintea sarcinii…daca nu se gandesc la binele copilului, macar la binele frumusetii lor!!!!
cred ca toate neghioabele care comenteaza cezariana, nu au inca copii si nu stiu ce inseamna durerile facerii!
cat poate dura? cat de mare e durerea?
poate dura si 48 ore iar durerea este inimaginabila. nu exista cuvinte in vocabularul nostru care sa poata descrie real prin ce trece o femeie atunci. atrocitatea senzatiilor ce le simti prin fiecare celula te scot din minti. pentru cele ce au dureri menstruale puternice, inmultiti acele durere de 10.000 ori si veti obtine oarecum o imagine a durerilor facerii.
de ce exista teama asta nebuna in Romania de nasterea naturala? este urmare a anilor apusi in care cezariana se realiza dupa zile intregi de travaliu, a anilor in care se nasteau multi copii cu forcepsul si ramaneau cu retard, urmare a povestilor de groaza ce se petrec inca in spitalele din Romania.
macar cezariana iti asigura atentia medicului si-a personalului din jur.
daca vrei ca femeie sa fii umilita, jignita, tratata ca ultimul om, ca un milog, sa te confrunti cu mizeria si saracia unui sistem sanitar ruinat, sa-ti pui in pericol propria viata si a bebelusului tau, atunci mergi sa nasti intr-un spital romanesc de stat.
Ilinca, nu trebuie sa jignesti persoanele care nu au nascut inca. Doar pentru ca tu nu ai suportat acele dureri de dragul copilului tau si a sanatatii tale si ai preferat cezariana, asta nu inseamna ca celelalte femei sunt proaste, inculte.
Iar teama de serviciile din spitalele de stat se poate rezolva. Cine are bani de cezariana, are bani si de o clinica particulara. Sau mai bine spus, cine are bani de crescut un copil, isi permite in cele 9 luni sa stranga vreo 2000 de lei pentru a naste in grija unui personal calificat, care primeste atatia bani de la tine incat iti pun si perna sub fund ca sa te simti mai bine. Eu am o gramada de prietene care au nascut asa si toate sunt multumite de acele servicii,nici una nu a fost prost tratata sau batjocorita de medic, iar durerile s-au ameliorat de la ceva injectii din cate am inteles. Nici una nu regreta ca a nascut in acest mod.
Asa ca , sa nu ne aruncam cu tot felul de injurii la adresa celor care nu ne impartasesc ideile caci riscam sa dam dovada de orice, numai de inteligenta nu. La urma urmei, fiecare femeie e libera sa aleaga modul in care naste. Nici macar tatal copilului nu trebuie sa-si dea cu parerea.
un site foarte interesant! imi place…
Eu am nascut acasa dupa cezariana si m-am simtit mult mai sanatoasa fizic, mintal si emotional dupa experienta de acasa comparat cu cea a cezarienei. Sa nasti acasa nu e un moft, o moda sau un capriciu.
Povestea mea e aici: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=141778
Paula, ti-am citit povestea si m-a emotionat. As vrea sa vad mai multe mamici care sa traiasca ce ai trait tu si pentru care nasterea a fost o experienta frumoasa, nu una chinuitoare.
Si mai sper si ca pentru asa ceva nu va fi nevoie sa ne mutam la Barcelona:)
este foarte interesanta ideea. zilele trecute am citit intr-un articol (o revista) despre o femeie care a nascut acasa 2 copii.o femeie tanara, moderna, din a carei poveste am invatat si am aflat muuuuulte chestii interesante, pe care nu cred ca le stiu 98%dintre mame. a nascut usor, lasand natura sa-si faca treaba, chiar fara moasa, pentru ca asa au fost circumstantele. deosebit de interesant! de retinut!
ne dai si noua linkul cu povestea femeii asteia?
Cred ca e important sa ne reamintim ca nasterea,ca si sarcina, este un proces natural si nu vreo boala.Si eu am vazut…pe RealTv parca, femei nascand acasa si fiind insarcinata le-am invidiat tare mult.Tare mi-as fi dorit sa pot face si eu asta, mai ales ca urasc spitalele si tot ceea ce tine de ele.Eu una am trecut printr-o nastere normala si o cezariana.
Draga Flavia,crede-ma nu sustin nasterea prin cezariana atunci cand nu e cazul insa cred ca fiecare e liber sa faca cum doreste si cum se simte bine.Eu am nascut normal si stiu cum e, e greu tare,sunt dureri pe care nu credeam ca le pot simti vreodata si sunt convinsa ca nu oricine le poate face fata…eu n-am facut nici un fel de anestezie.Sunt femei care in ultimele luni de sarcina deja intra in panica si sunt foarte speriate.Si eu am fost una dintre ele 🙂 deci stiu cam ce simti si ce ganduri iti trec prin cap.Dar acum, privind in urma,ma bucur ca am fost langa cea mica din primul moment, ca am auzit-o tipand, ca n-am pierdut nimic si am fost constienta tot timpul.Asta e singurul aspect pozitiv din punctul meu de vedere.In rest, mai ales in spitalele noastre cu asistente nervoase care nu inteleg de ce tipi sau mai rau te jignesc,cu doctori grabiti care nu se prea implica in astfel de nasteri,cu mamici speriate care gandeau ele c-o sa doara dar nici chiar asa, e greu.Pt mine n-a fost o experienta traumatizanta din punctul asta de vedere si am avut noroc de un medic rezident care m-a sustinut si m-a suportat cu stoicism vreo 6 ore.Intreg travaliul a durat 12.De asta eu nu am puterea sa judec pe nimeni.
A doua nastere a fost cezariana, si nu pt ca as fi vrut eu ci pt ca cel mic avea dubla circulara de cordon si dupa ce am vorbit cu medicul meu si mi-a explicat ce inseamna asta si ce probleme ar putea apare in timpul nasterii,am decis ca pt el e cel mai bine sa fac operatia,cu toate ca eram hotarata sa nasc tot normal.Si daca vrei sa stii n-a fost rau,am adormit si m-am trezit mamica din nou :).Norocul meu e ca sunt o persoana robusta si ma refac repede…n-am avut nici un fel de problema cu operatia,ba pot spune ca mi-am revenit foarte repede si fara mari dureri. Am regretat ca n-am auzit primul tipat si ca mi-a fost imposibil sa stau cu cel mic in prima zi,insa un prieten medic,care imi stia supararea,a venit in sala de operatii si a filmat tot…..deci pana la urma am vazut ce s-a intamplat:)
Revenind la subiectul articolului cred ca eu as fi facut asta in anumite conditii.Adica in prezenta unei asistente (moase),atunci cand in urma analizelor si ecografiilor reiesea ca nu risc nimic nascand acasa si fiind sigura ca in caz de ceva neprevazut pot ajunge de urgenta la spital.Odata ce aceste conditii ar fi indeplinite, as fi mai mult decat bucuroasa sa trec printr-o asemenea experienta…..v-am spus urasc spitalele.Dar pt mine e deja tarziu pt ca nu mai am vreun alt copil in plan.Doi ajung:)
Citind acest articol imi aminteam de bunica mea care imi spunea ca l-a nascut pe tata la marginea patului, acasa, si cand a iesit copilul a cazut cu capul de podeaua de lut 🙂 nu avea nici macar vata sau spirt ci doar niste tuica si niste prosoape de finet.Si e tata ditai omul,sanatos si bine mersi, chiar daca a venit pe lumea asta izbind podeaua:))
Cred eu ca si faptul ca avem multa informatie in zilele noastre,ca stim ce s-ar putea intampla,ca stim riscurile,ca intrebam,ca citim, ne face sa fim mai precaute si sa incercam totusi si alegem calea cea mai buna…..care pt fiecare e alta:) Important e sa putem alege.
Sunt psiholog si educator prenatal Lamaze. Am citit articolul si comentariile si-mi veneau in minte o gramada de lucruri de spus. Cu ce sa incep… in primul rand, noi nu avem moase care sa poata asista acasa. Suntem departe de ce se intampla in occident, si asta o spun cu mare parere de rau. Exista o lege care reglementeaza competentele unei moase – vorbim de moase licentiate, dupa parcurgerea a 4 ani de facultate – si care specifica posibilitatea lor de a asista nasterea acasa, insa nu exista deocamdata procedurile de aplicare a legii. La fel cum profesia de moasa in conditiile acestei legi nu este prezenta in codul ocupational. Sunt aspecte la care se lucreaza in prezent, si speram sa fie finalizate cat mai repede. Asta nu inseamna ca este ilegal sa nasti acasa, pana la urma asta se poate intampla oricui 🙂
Este perfect adevarat ca in momentul de fata, in Olanda 30% dintre femei nasc acasa cu moasa, iar alte 40% nasc in centre de nastere, tot cu moasa, obstetricanul ocupandu-se doar de urgente si complicatii, ratele cezarienei fiind de 10-15%. Si e de mentionat ca ei sunt in top in ceea ce priveste rata scazuta a mortalitatii materne si infantile. Si noi suntem in top, e adevarat, numai ca de cealalta parte…
Rata cezarienelor pe Bucuresti se invarte in jurul cifrei de 60%, contrar recomandarilor OMS de 10-15%. De ce ar face OMS o astfel de recomandare? Pentru ca studiile bazate pe dovezi indica nasterea naturala ca cea mai sigura nastere, cea cezariana avand o sumedenie de riscuri atat pentru mama cat si pentru copil. Pana la urma intra in categoria operatiilor chirurgicale majore.
S-a vorbit foarte mult mai sus despre alegeri. As vrea sa ridic niste intrebari, pentru a va da seama cate dintre voi faceti intr-adevar alegeri, sau pasati aceasta responsabilitate altuiva, poate chiar in mainile \”necunoscutului\” sa aleaga pentru voi. Cator dintre voi vi s-au explicat la consultatiile medicale implicatiile nasterii prin cezariana pentru copil/mama? Dar ale nasterii naturale? Ce argumente bazate pe dovezi vi s-au adus? Ati discutat vreodata daca exista vreo diferenta intre o nastere vaginala si o nastere naturala? Ati fost informate despre avantajele si dezavantajele anesteziei epidurale? Ale perfuziei cu oxiton? despre cand sunt ele absolut necesare si cand pot ajunge o rutina? despre efectul interventiilor medicale asupra initierii alaptarii? despre necesitatea punerii la san a bebelusului in prima ora dupa nastere indiferent de tipul de nastere? Cator dintre voi vi s-au explicat in sala de travaliu fiind motivul pentru care vi se efectueaza anumite proceduri medicale? Cate dintre v-ati dat consimtamantul pentru cea mai mica injectie? Cate dintre voi ati avut alaturi o persoana de incredere care sa va incurajeze si sa va dea tarie in timpul travaliului?
Daca reperul pentru o nastere vaginala este femeia intinsa pe patul de spital, imobilizata tot travaliul cu monitorizarea continua, cu perfuzii pentru intensificarea contractiilor (implicit a durerii), singura, in panica fiind pentru ca nu stie cum sa-si gestioneze travaliul… da imaginea e destul de neplacuta… Stiti care sunt practicile care voi puteti sa le puneti in practica inca din timpul travaliului acasa pentru a gestiona durerea nemedicamentos si pentru a ajuta progresia travaliului fara sa fie necesare alte interventii medicale (perfuzii, ruperea artificiala a membranelor…)?
Sigur ca nasterea naturala… fara ca echilibrul hormonal sa fie perturbat … nu este rationala. Este \”animalica\”, instinctiva, pentru ca este dictata de sistemul nostru nervos arhaic, sistemul limbic. Femeia care naste pare a fi de pe o alta planeta. Lasata in voia ei se misca, geme, uneori chiar… canta sau…injura, are un ritual al ei care poate parea ciudat pentru spectatori, dar doamnelor, nu este in panica!!! nu sufera! doare, da, probabil ca nu se poate compara cu vreo alta durere decat cu o alta nastere, pentru ca asta e, e un proces unic al vietii, insa este scris in genele noastre… cu cat doare mai tare, cu cat creierul nostru elibereaza mai multe endorfine, ce fac travaliul sa fie gestionabil si sa fie dus pana la capat fara panica si suferinta… De ce este necesara durerea? N-as putea sa o calific ca \”necesara\” sau \”inutila\”. Ea pur si simplu este. Iar travaliul lipsit de interventii medicale de rutina, subliniez, de rutina, este un garant al unei mame fresh imediat dupa nastere, indragostita nebuneste de bebelusul ei, si al unui bebelus, alert, prezent, gata pentru supt si pentru a comunica activ cu parintii lui.
Sigur ca cezariana salveaza vieti, interventiile medicale in sine salveaza vieti si de-asta este bine ca medicina a evoluat atat de mult, ca moasele care asista acum nasteri trec printr-o facultate si sunt pregatite sa descopere patologia si sa actioneze rapid, dar … in momentul in care interventiile devin o rutina… lucruile pot lua o turnura mai neplacuta…
Cheia acestei situatii? Informarea, din cat mai multe surse, si bazate pe dovezi cat mai obiective.
Nu este imposibil, cunosc multe mamici, care informate fiind, au avut parte de o nastere cel putin vaginala, daca nu naturala 100%, si au avut parte de o experienta satisfacatoare, asistate de medici competenti si cu mintea si inima deschisa. Dar pentru a ajunge la aceasta experienta s-au informat, au negociat si au luptat pentru ca nevoile lor si ale bebelusului lor si bineinteles ale sotului lor sa fie respectate, cerandu-si constant si diplomat drepturile, asumandu-si alaturi de medic responsabilitatea nasterii. Cred ca e evident ca… pana la urma noi, femeile cu \”burta la gura\” nastem, nu?
Alegeti ce doriti ….dar alegeti calitatea !!!
calitatea inseamna si sanatatea voastra
ceva m-a nedumerit in replici: cineva zicea la un moment dat, ,,dar la al 3-a copil o sa fie greu\’\’ etc etc
nu inteleg! 1 sau 2 MAXIM nu va ajung ?!
*******************
eu zic ca e mult mai important sa asiguri conditii de top in viata pt 1 copil ( cel mult 2…), decat sa te inmultesti ca iepurii si sa traiasca toti mediocru
*******************
in acest context, al 2 copii maxim, poti sa faci cezariana total linistita …
oamenii ar tre sa se preocupe si de munca, carierea, evolutie personala etc, pe langa a se reproduce numai
Claudia eu din cate stiu exista si in Romania moase, acreditate sa le zic asa…evident platesti pentru serviciile lor dar na….Eu am aflat o gramada de lucruri dintr-o emisiune de la radio, unde ziceau ca in afara poti naste din orice pozitie iti e confortabila, te lasa sa te plimbi ca sa te calmezi, iti lasa copilul langa tine in prima jumatate de ora, cand se creeaza cea mai stransa legatura dintre copil si mama. Cezariana din cate stiu eu afecteaza cel mai mult imunitatea copilului . Sormea a nascut unu asa si unu asa, e si cea prin cezariana, a avut probleme de piele, fata de prima care nu a avut nici cea mai mica problema de sanatate. Iar alea care zic a vai nu va inchipuiti durerea etc…….ia mai ganditi un pic…strabunica voastra cum a facut-o pe bunica voastra care A FACUT-O pe mama voastra si tot asa, fara a face cezariana. si ele nu doar ca nu aveau optiunea asta, dar nu aveau nici banalele injectii pentru ameliorarea durerii….e ele cum au putut, ori ne tragem din neam de Wonderwoman si nu stiam eu????A ca existau riscuri…da dar ce azi nu sunt????Si sunt riscuri mult mai grave! Poti lua vreo bacterie, poate fi ceva atins cum nu trebuie si asa mai departe….
Fireheart Drakeflame –CINEVA CARE A INTELES
…SI E BARBAT !
imi place intotdeauna partea cand dr iti explica cate poate pati copilasul la o nastere normala….mmmmdddaaa…un sir intreg de lucrui neplacute….dar depre riscurile cezarienei la cerere…nimic…sau mult prea putin…il scoate si il paseaza neonetologului scapand astfel de responsabilitate….la o nastere normala trebuie sa stea langa tine,sa te urmareasca…sa-ti suporte comportamentul din timpul travaliului….mmmmdddaa…am vazut de atatea ori incat mi-e scarba…apoi este laudat cat de bune e ca medic pt ca a dat mamicii ceea ce si-a dorit:cezariana! ne place sa adormim garvide si sa ne trezim mamici….si vrem ca totul sa fie ok fara sa fi avut vreo contributie….imi pare rau dar mamicile care vor cezariana de frica durerii nu sunt pregatite sa fie mamici…stiu ca multe se vor supara acum…copilul tau are nevoie de tine cel mai mult atunci cand trece din viata intrauterina la cea extrauterina…nu de un dr care sa-l scoata brutal la lumina…sa-i aspire secretiile etc etc etc…cel mai mult ma doare faptul ca sunt convinsa ca nu se va schimba nimic iar toate sfaturile sunt degeaba….