fbpx

Sclipesc pentru tine! Ia-ma!

Plajele patriei. Sezlongurile de la Mamaia – aceste tronuri asteptand sa fie incalecate si date la Cancan Tv, aspirand spre gloria, chiar si postuma, intr-o emisiune de National Geographic la categoria „biodiversitatea pitipoancei” si „ritualuri de rut la romanca oarecum urbanizata”. Pentru ca, stimati telespectatori, specia s-a diversificat. Sa patrundem cu indrazneala in aceasta jungla stramutata la umbra imnului Salvamarului. Fetelor, dans!

O vezi de departe, foca de Mamaia neavand capacitate de camuflaj decat intr-un balci. In mediul culorilor sterse, nisipii, ea se distinge cu discretia unui elefant roz plantat intr-un salon roccoco. Pe vremuri, noi le ziceam „culori stridente”. Ele le spun acum, spaland rusinea trecutului, „culori neon”. Faceti cunostinta cu femeile-semafor. Functioneaza legile imuabile ale comertului: e deschis 24 din 24 si lumea trebuie s-o stie. Bateti, ciocaniti, intrati. Suntem noi, cele mai ospitaliere de pe teritoriul patriei. Am facut de rusine papagalii si i-am condamnat la vesnica umilinta.

Citeste si:  Memoria selectiva la femei

Iata confesiunea uneia dintre ele:

Avem de toate. Bluze cat un sutien verde si fuste cat chilotii roz. Politica lui „doi intr-unu” este una mereu castigatoare. Sandalele-cizme ne ajuta sa strabatem intinderile nisipoase, aride si nesfarsite dintre o terasa si alta, dintre un sezlong si altul. Asteptam incurajari pe parcurs, un carcel ne poate rapune oricand si ne poate arunca in dizgratie. Credeti ca e simplu sa fii o specie superba, competitiva, pe tocuri de 14? In acelasi timp, pietrele de pe ele trimit semnale luminoase in cazul celor mai adormiti dintre clienti. Sunt aici. Sclipesc pentru tine! Penajul nostru e primenit nemuncitoresc.

Am auzit ca niste neni rai vor sa interzica micul asa ca ne agatam cu putere de saorma. Speram sa nu dezvoltam musculatura altor specii. Asta doar in intimitatea treningului de poliester, cand luam metroul pana la Dristor. In rest, suntem rafinate. Vrem Red Bull cu whiskey si cocktailuri naturale si salate cu melci taratori si caracatite inotatoare. Credem ca meritam.

Citeste si:  Cine e de vina?

Luptam cu prejudecatile. Suntem cele dintai feministe ale patriei si consideram ca suntem subestimate. Nu mai exista pic de decenta, nimeni nu mai recunoaste valoarea unei femei adevarate, trudind la 30 de grade, sub soarele nemilos, protejata doar de umbra burtoasa a unui portofel si a unei creme de protectie, sclipind si ea crud pe fesele botoxate. Sezlongurile sunt tari si multe pozitii incomode. Da, noi zambim, sa dam bine-n poze, dar nimeni nu stie cate dureri de spate si genunchi ne sfasie in orele mici sau inaintate, nu conteaza, mereu la datorie.

E greu, ce sa mai. Trebuie sa radem intruna chiar si cand nu stim de ce, iar adesea maxilarele ne dor. Mai rau ca atunci cand stiti voi ce. Dimineata ne trezim inainte sa cante iphone-ul. La oglinda, ne imblanzim genele in clesti, ne lipim parul la loc (in timpul activitatilor nocturne, ne mai pierdem penajul), ne lipim slapii cu superglue si pietricelele pe sandalo-cizme. Ne dregem vocea, facem gargara cu fanta de lamaie.

Citeste si:  Invidia, mama multor rele...

Iar seara, in club, incercand sa aratam mai proaspete decat o portocala stoarsa. Avem cultura asa ca trudim sa semanam cu inaintasele noastre ilustre: Dragusanu si Crudu. Poate, intr-o buna zi, vom fi indeajuns de alfa incat sa purtam negocieri in direct cu primii manelisti sau fotbalisti ai neamului. Deocamdata, mie mi s-a promis ca voi aparea in catalogul exclusivist al unei pizzerii din Voluntari. Imi dau si pizza acasa, dupa shooting. Colega mea insa va face reclama unei clinici unde se trateaza hemoroizii. Ea va fi in pozele „inainte”. Intre timp, imi caut punctul G in ceafa. Mai am putin si-l gasesc, promit.

7 Comentarii
  1. Bateti, ciocaniti, intrati!
    Hai sa ne gandim mai bine la ordinea lucrurile, in cazul de fata.
    Corect ar fi fost: Intrati, ciocaniti, bateti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.