Tema editiei de anul acesta a evenimentelor organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Accidentelor Vascular Cerebrale (AVC) – 29 octombrie, este „Ce pot face eu?”, pornind de la viziunea declarata a Organizatiei Mondiale a Accidentelor Vascular Cerebrale (WSO), potrivit careia oricine poate lua masuri pentru preintampinarea afectiunilor vasculare prin recunoasterea simptomelor specifice si constientizarea factorilor de risc.
Reiterand indemnul la actiune lansat de WSO, Societatea Europeana de Cardiologie (ESC) subliniaza, intr-un comunicat de presa remis cu aceasta ocazie, ca factorii de risc ai accidentelor vascular cerebrale coincid cu cei ai bolilor coronariene. Dieta alimentara nesanatoasa, fumatul si sedentarismul stau la baza inmultirii cazurilor de hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, obezitate si diabet, toate aceste afectiuni fiind corelate unui risc sporit de boli ale inimii si accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala, cea mai frecventa forma de aritmie cardiaca, este recunoscuta ca unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru AVC.
Prof. Lars Ryden, de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, si membru al ESC, este de parere ca prin adoptarea unui stil de viata echilibrat, accidentele vascular cerebrale pot fi prevenite. „Accidentele vascular cerebrale nu sunt o consecinta inevitabila a procesului de imbatranire, astfel incat prin identificarea si eliminarea factorilor de risc, exista sanse ca incidenta si rata mortalitatii sa scada. Spre exemplu, se pot lua numeroase masuri pentru mentinerea in parametrii normali a tensiunii arteriale, in special in cazul varstnicilor, prin monitorizarea permanenta a valorilor acesteia, precum si pentru scaderea riscului de producere a accidentelor tromboembolice la pacientii cu artimie cardiaca, prin administrarea unui tratament profilactic”.
Potrivit Organizatiei Mondiala a Accidentelor Vascular Cerebrale, aceasta afectiune este responsabila, la momentul actual, pentru pierderea a circa 6 milioane de vieti anual, fiind a doua cauza de deces la nivel mondial, dupa bolile coronariene. Cu toate acestea, daca nu se vor lua masuri de preventie concrete, decesele survenite in urma accidentelor vasculare vor creste cu un milion, in urmatorii sase ani, avertizeaza specialistii. Sase milioane de vieti ar putea fi salvate in urmatorul deceniu, daca populatia ar fi informata cu privire la riscurile existente si ar lua masuri concrete, declara WSO in proclamatia sa inaugurala din 2006.
Spre exemplu, studiile arata ca hipertensiunea arteriala constituie principalul factor de risc pentru AVC, in timp ce fumatul creste de doua ori riscul ca o persoana sa fie predispusa accidentelor vasculare. La randul sau, fibrilatia atriala supune pacientul la un risc de cinci ori mai mare.
Exercitiile fizice practicate cu regularitate scad riscul de accident vascular cerebral. Un studiu realizat in Japonia, la care au participat 73.000 de persoane, a demonstrat ca mersul pe jos si implicarea frecventa in activitati fizice scad riscul de a suferi un accident vascular cerebral fatal cu 20-29%.
„Daca identific factorii de risc [pentru AVC] si ii gestionez corect, atunci cu siguranta imi voi indemna si familia si prietenii sa faca la fel. Comportamentul este contagios”, noteaza dr. Vladimir Hachinski, in Jurnalul Asociatiei Americane a AVC.
Ghidul ESC pentru Prevenirea Afectiunilor Cardiovasculare , republicat in 2007, plaseaza accidentele vascular cerebrale, alaturi de bolile coronariene, infarctul miocardic si bolile arterelor periferice, pe lista afectiunilor ce intra in sfera de a actiune a initiativelor de preventie. Ghidul face distinctia intre accidentele tromboembolice (circa 15% dintre cazuri) si accidentele ischemice, insa adauga ca, pentru multe dintre accidentele vasculare, cauza ramane neindentificata.
Ghidul ESC specifica, de asemenea, ca „tratamentul antihipertensiv reduce deopotriva riscul de producere a accidentelor ischemice si hemoragice”, si ca „prevenirea accidentelor vascular cerebrale ramane in continuare cel mai important efect al tratamentului antihipertensiv”, subliniind ca acesta trebuie sa fie dublat de renuntarea la fumat si intensificarea exercitiilor fizice.
Societatea Europeana de Cardiologie deruleaza in prezent, in parteneriat cu asociatii medicale de pe intregul continent, o serie de initiative integrate menite sa combata afectiunile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii, diabetul si afectiunile renale. In luna iunie a acestui an, experti din zece asociatii medicale europene au convenit sa-si axeze primele eforturi de preventie pe masuri care sa duca la eliminarea fumatului si consumului excesiv de alcool, a obezitatii si sedentarismului. „Pe langa nevoia de a detine mecanisme comune”, afirma prof. Lars Ryden, „este evident necesar sa avem o abordare integrata in ceea ce priveste preventia, pentru a imbunatatii real starea de sanatate generala a populatiei Europei”.
Sursa: Organizatia Mondiala a Accidentelor Vascular Cerebrale